MILITAR. În regiunile din estul și sudul Ucrainei, care au fost ocupate de trupele ruse, populația locală se confruntă cu o mobilizare militară forțată din partea autorităților de ocupație ruse. Aceasta face parte dintr-o strategie a Moscovei de a întări rândurile armatei ruse în timpul conflictului din Ucraina, încălcând astfel dreptul internațional.
Începând cu anul 2022, cetățenii ucraineni din regiunile de est, cum ar fi Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, au fost supuși presiunii de a se alătura forțat în armata rusă. Astfel, tinerii bărbați din aceste zone sunt obligați să se înroleze, sub amenințarea de a fi pedepsiți sever în caz de refuz. În ciuda încercărilor Moscovei de a ascunde legătura dintre recrutările forțate și războiul din Ucraina, situația este mult mai complicată decât pare la prima vedere.
În martie 2024, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce permite mobilizarea a 160.000 de tineri, cu vârste între 18 și 30 de ani, în cadrul unui program național de recrutare. Această mobilizare se adaugă unui flux constant de recrutări, care se repetă semestrial, primăvara și toamna. Chiar și locuitorii din regiunile ocupate au fost inclusi în acest plan, deși autoritățile rusiei insistă că aceste recrutări nu sunt legate de conflictul din Ucraina, un argument pe care activiștii pentru drepturile omului îl contestă vehement.
Un tânăr din regiunile Zaporojie, a declarat că se simte complet copleșit de presiunea de a accepta înrolarea, fiind adesea pus în fața unei alegeri imposibile. Chiar dacă are pașaport rus și a fost scutit de recrutare până acum, autoritățile de ocupație l-au obligat să se înregistreze pentru serviciul militar, iar fără acest act, i-ar fi imposibil să își continue viața profesională sau educațională. Aceste măsuri sunt adesea descrise ca fiind un instrument de control al populației ocupate, care se vede prinsă într-o capcană de alegere între a fi înrolată sau a rămâne fără drepturi fundamentale.
De asemenea, alți locuitori ai regiunilor Luhansk și Donețk povestesc despre aceleași dificultăți, fiind forțați să accepte pașapoarte rusesti sau să se confrunte cu restricții severe în privința activităților zilnice. Mulți dintre aceștia sunt trimiși într-o unitate militară din Rusia pentru instruire, iar ulterior sunt aduși pe frontul din Ucraina, având rareori opțiuni de a evita acest destin.
În ciuda declarațiilor oficiale ale Rusiei care susțin că această mobilizare este separată de războiul din Ucraina, majoritatea celor recrutați sunt trimiși pe linia întâi, adesea chiar imediat după ce semnează un contract cu armata rusă. Conform activiștilor pentru drepturile omului, acest proces este de multe ori unul forțat, iar bărbații din regiunile ocupate nu au libertatea de a refuza fără a se expune riscurilor de a fi pedepsiți sever, inclusiv cu închisoarea.
Mai mult, numărul de recruți ucraineni care ajung să lupte pentru Rusia este în continuă creștere, iar multe dintre aceste cazuri sunt documentate de grupuri care apără drepturile omului. Unii dintre aceștia ajung în zone de conflict extrem de periculoase, fiind considerați „scuturi umane” de către armata rusă, o practică care a fost utilizată încă din 2022. Aceste tactici încalcă grav legile internaționale, iar recrutarea forțată de soldați în teritoriile ocupate constituie o crimă de război, conform legislației umanitare internaționale.
De asemenea, autoritățile rusiei au aplicat pedepse severe celor care refuză să participe la serviciul militar, inclusiv închisoare sau amendă, o practică similară cu cea desfășurată în Crimeea încă din 2015. În ciuda acestor măsuri represive, unii tineri au reușit, prin relații sau mită, să evite mobilizarea sau să evite deplasarea în zonele de război.
Această mobilizare continuă de soldați ucraineni, atât în regiunile ocupate cât și în restul teritoriului ucrainean, face parte din strategia Rusiei de a întări armata în contextul unui război prelungit, cu scopul de a compensa lipsa de soldați și de a îndeplini planurile de recrutare ale Kremlinului.
