ENERGIE. Luni, Spania, Portugalia și o parte din Franța s-au confruntat cu un „blackout”, adică o întrerupere masivă a alimentării cu energie electrică, care a paralizat servicii esențiale precum transportul public și internetul. Această situație aduce în discuție o întrebare importantă: ce presupune un blackout, de ce se produce și cum ar trebui să ne pregătim pentru un astfel de eveniment?
În prezent, inginerii energetici din Spania și Portugalia se confruntă cu o provocare majoră: refacerea treptată a rețelei electrice, bucată cu bucată, fără a perturba echilibrul delicat dintre producția și consumul de energie.
O intervenție prea rapidă ar putea provoca un nou colaps al rețelei, în timp ce o acțiune prea lentă riscă să compromită repornirea unor centrale sau substații, mai ales a celor care se bazează pe baterii pentru funcționare.
Deși în anumite zone din Spania alimentarea electrică a fost deja parțial restabilită, iar autoritățile din Portugalia anunță că revenirea la normal va avea loc în câteva ore, o recuperare completă a sistemului ar putea necesita mai mult timp decât se estimează
Definiția unui blackout și impactul său imediat
Un blackout reprezintă o cădere generalizată a rețelei de electricitate, afectând simultan infrastructura critică: telefoane mobile, internet, bancomate, rețele de transport urban, semafoare sau alimentarea cu apă și canalizare. În gospodării, lipsa energiei afectează iluminatul, sistemele de încălzire și răcire, iar comunicațiile de urgență devin practic imposibile.
Cauzele majore ale unui blackout
Astfel de evenimente pot fi declanșate de factori variabili: atacuri cibernetice, atentate teroriste, o cerere neașteptat de mare de energie sau supraîncărcarea rețelei. Și crizele sanitare globale, prin creșterea consumului sau restrângerea resurselor, pot contribui la apariția unei pene generale de curent.
Cazuri celebre de blackout în lume și în România
De-a lungul timpului, mai multe țări s-au confruntat cu pene masive de curent:
-În toamna anului 2021, China a experimentat întreruperi de energie în mai multe regiuni, cauzate de dezechilibrul dintre cerere și ofertă.
-În 2003, SUA și Canada au suferit cel mai mare blackout din istoria lor recentă, cauzat de o combinație de erori tehnice și greșeli umane.
-Libanul, în octombrie 2021, a fost complet paralizat timp de 24 de ore din cauza lipsei combustibilului.
-România a fost afectată în ianuarie 2021, când o pană masivă de curent a cuprins județe precum Cluj, Sibiu, Mureș, Satu Mare sau Brașov, inclusiv combinatul Azomureș din Târgu Mureș oprindu-și activitatea. Cauza a fost o separare a rețelei europene în două zone distincte de frecvență, potrivit raportului ENTSO-E.
Cum să ne pregătim pentru un blackout
Austria este una dintre țările care tratează serios riscurile unui blackout. Ministerul Apărării de la Viena a creat un ghid dedicat cetățenilor, recomandând:
-Rezerve de apă (minimum 2 litri de persoană/zi pentru cel puțin 3 zile) și alimente neperisabile pentru două săptămâni;
-Medicamente esențiale pentru 14 zile;
-Lanterne, baterii, lumânări și chibrituri;
-Truse de prim-ajutor;
-Haine groase, pături și saci de dormit;
-Menținerea rezervorului de combustibil al mașinii la cel puțin jumătate plin;
-Stabilirea unui loc de întâlnire cu familia și colaborarea cu vecinii în caz de urgență.
În plus, Austria dorește ca până în 2025 să transforme principalele sedii ale armatei în centre autosuficiente din punct de vedere energetic și logistic.
În alte state, precum Canada, guvernele au lansat platforme speciale („Get Prepared”) pentru educarea publicului asupra măsurilor de protecție în caz de dezastre naturale sau pene masive de curent.
România, în fața provocării
În prezent, România nu dispune de un plan național clar pentru pregătirea populației în cazul unui blackout generalizat. Există însă ghiduri locale, emise de primării sau inspectorate pentru situații de urgență, care oferă reguli generale pentru diverse dezastre, însă nu abordează în mod specific riscul unor pene de curent extinse.
