ENERGIE. Răstolița a devenit în ultimele luni un punct de referință în eforturile României de a-și asigura independența energetică. Aici se află o hidrocentrală începută în anul 1989, care, deși aproape finalizată, a fost împiedicată să funcționeze de zeci de ani din cauza birocrației, incompetenței și a numeroaselor procese intentate de organizații de mediu.
În campanie, toate partidele s-au perindat pe la Răstolița, promițând cu surle și trâmbițe deschiderea barajului. Erau gata să taie panglica unui proiect început în 1989 și aproape finalizat. Se băteau pe spate cu muncitorii, făceau poze cu cască de protecție și promiteau „independență energetică”.
Acum, după alegeri, când ONG-ul care a blocat acest proiect, lovește din nou în justiție, aceiași politicieni tac mâlc sau, mai rău, le dau dreptate. Brusc, barajul nu mai e o prioritate, iar promisiunile lor se risipesc ca aburul pe turbină.
În contrast, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a continuat lupta.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că de la preluarea mandatului, proiectele hidrotehnice abandonate sau blocate au devenit o prioritate strategică. În total, este vorba despre peste 700 MW de capacitate instalată, investiții în care statul român a cheltuit deja miliarde de euro, iar care pot produce energie curată, ieftină și sigură pentru români.
În cazul barajului de la Răstolița, s-a reușit, în colaborare cu ministrul Mediului, Mircea Fechet, deblocarea procedurilor prin emiterea unui nou acord de mediu, întocmit cu respectarea standardelor actuale și în baza unei documentații tehnice detaliate.
Burduja a anunțat că, în urma vizitelor din teren și a imaginilor primite recent de la echipele de ingineri, echipamentele montate funcționează corespunzător, în ciuda zecilor de ani în care au stat nefolosite. Muncitorii de pe șantier, mulți dintre ei implicați în proiect de la început, i-au mărturisit ministrului, cu lacrimi în ochi, că nu mai credeau că vor vedea vreodată finalizarea lucrărilor.
Chiar dacă România a pierdut recent un proces, Burduja a anunțat că pe 24 iunie va avea loc un nou termen important în instanță, iar o eventuală victorie ar permite finalizarea lucrărilor, deja realizate în proporție de peste 90%.
„Pentru fiecare megawatt nou introdus în sistemul energetic, România are o șansă reală de a-și reduce facturile și de a-și crește competitivitatea economică. De aceea, vom merge până la capăt, indiferent de opoziția celor care urmăresc alte interese decât cele ale României”, a transmis Sebastian Burduja.
