APĂRARE. NATO ia în calcul dezvoltarea unui sistem extins de apărare antirachetă, menit să acopere întregul flanc estic al alianței, în fața riscului tot mai accentuat de atacuri cu rachete. Inițiativa, aflată încă în faza de discuții, urmărește integrarea tehnologiilor deja existente cu noi mecanisme defensive, într-un demers care ar putea tensiona și mai mult relațiile cu Moscova, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Sursele susțin că noul sistem ar fi conceput nu doar pentru a contracara o potențială agresiune din partea Rusiei, ci și pentru a răspunde altor posibile pericole în viitor. Totuși, contextul actual al conflictului din Ucraina face ca această consolidare să fie percepută în primul rând ca un gest de descurajare față de acțiunile Kremlinului.
Rusia, principala preocupare
Rusia a contestat în mod repetat desfășurarea sistemelor balistice NATO în regiune, mai ales cele din România și Polonia, susținând că sunt o amenințare directă. Alianța a replicat de fiecare dată că scopul lor inițial era contracararea rachetelor cu rază lungă provenite din Iran.
Acum, însă, integrarea acestor sisteme într-un scut comun ar marca o schimbare de abordare, orientată în mod clar spre descurajarea capacităților militare ale Rusiei, susțin persoanele apropiate discuțiilor, care au dorit să rămână anonime.
Summit important, decizii posibile
Discuțiile sunt în plină desfășurare și ar putea duce la o formulare concretă a planului până la summitul NATO de la Haga, programat pentru 24-25 iunie. Totuși, este posibil ca negocierile să continue și ulterior, iar incertitudinile rămân în privința direcției exacte pe care o va urma acest sistem: va fi menținut și ca măsură împotriva Iranului sau va fi concentrat exclusiv pe amenințările dinspre est?
O inițiativă în context tensionat
Proiectul se înscrie într-un plan mai amplu al alianței de întărire a apărării pe flancul estic, în contextul în care Rusia a invadat Ucraina acum mai bine de trei ani. În prezent, NATO, cu cei 32 de membri ai săi, implementează cele mai ambițioase planuri de înzestrare militară de la sfârșitul Războiului Rece încoace.
Cu toate acestea, rămân semne de întrebare în legătură cu impactul unei asemenea mișcări asupra procesului de pace din Ucraina, dar și asupra implicării Statelor Unite în sprijinirea totală a proiectului, au menționat sursele citate.
Kremlinul reacționează previzibil
Moscova este așteptată să se opună ferm. Rusia a cerut în repetate rânduri ca NATO să își retragă trupele din Europa de Est, ca parte din condițiile impuse pentru oprirea războiului din Ucraina. Experții militari subliniază că actualele sisteme NATO, în principal americane, trebuie modernizate urgent, dat fiind că natura amenințărilor s-a schimbat semnificativ.
„Când au fost instalate, aceste sisteme vizau Iranul. Acum, pericolul este altul și este clar că trebuie actualizate”, a declarat Iulia Joja, expert în securitate regională la Middle East Institute din Washington.
Rutte avertizează: Rusia, Iran și Coreea de Nord – o alianță periculoasă
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a atras atenția recent asupra cooperării militare tot mai strânse dintre Rusia, Iran și Coreea de Nord, considerând-o o evoluție alarmantă. Într-un discurs ținut la conferința NATO dedicată apărării antirachetă, desfășurată la Riga, el a menționat multiple încălcări ale spațiului aerian aliat de către rachete și drone rusești, în special în estul Europei.
Totodată, a subliniat că Iranul și Coreea de Nord continuă dezvoltarea și testarea rachetelor, iar unele dintre ele sunt deja trimise către Rusia.
Noua strategie de apărare aeriană și antirachetă a NATO, adoptată în februarie de miniștrii apărării, identifică clar Rusia drept cea mai gravă și directă amenințare la adresa securității alianței.
