FINANCIAR. Vara aceasta a venit cu o veste deloc plăcută pentru români: în loc să se relaxeze, s-au trezit cu dobânzi tot mai mari. Deși prognozele inițiale indicau scăderi în 2025, realitatea economică alimentată de incertitudinea politică și de noile taxe intrate în vigoare în august, a dus la un efect contrar.
ROBOR la 3 luni, indicatorul-cheie pentru credite, a crescut treptat din toamna trecută, urcând de la 5,55% la 5,9% în decembrie și ajungând la 7,1% în iunie. Chiar dacă BNR a intervenit cu injecții de lichiditate la o dobândă cheie de 6,5%, ratele de pe piața interbancară au rămas ridicate: 6,8% în iulie și 6,6% la început de august.
Dobânzile la depozitele populației și ale firmelor au crescut pentru a treia lună consecutiv. Depozitele noi la termen au ajuns la o medie de 5,85%, iar cele ale populației au atins 5,22%, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni. În același timp, firmele au înregistrat o dobândă de 6,19%, după un salt abrupt de aproape 1% în luna mai.
Pe partea de credite, povara e și mai mare. Dobânda medie pentru împrumuturile aflate în sold a urcat la 8,58%, cel mai ridicat nivel de după august 2024. Creditele noi acordate în iunie s-au scumpit până la 7,97%, iar cele pentru firme au ajuns la 9,18%, nivel nemaiatins în ultimii doi ani.
Nici consumatorii nu scapă: creditele de consum au ajuns la o rată medie efectivă de 10,32%, în timp ce dobânda la creditele imobiliare a urcat ușor la 7,58%, încă sub nivelul din aprilie.
Chiar dacă băncile au crescut dobânzile la economii, inflația de 5,7% în iunie a „mâncat” orice câștig real pentru deponenți, dobânzile reale au devenit negative pentru prima dată în 2025.
În acest peisaj, IRCC (folosit pentru calculul ratelor la unele credite), va crește din octombrie la 6,07%, iar economiștii se așteaptă ca BNR să înceapă relaxarea dobânzilor abia din trimestrul al doilea din 2026, dacă inflația nu urcă și mai mult.
