MISTER. Egiptul a prezentat joi descoperiri spectaculoase provenite dintr-un sit arheologic scufundat în largul Alexandriei, în zona Golfului Abu Qir, unde au fost recuperate fragmente de clădiri, statui și elemente arhitecturale ce datează de peste 2.000 de ani. Specialiștii susțin că acestea ar putea aparține unei extensii a vechiului oraș Canopus.
Săpăturile subacvatice au scos la iveală structuri din epoca ptolemaică și romană, printre care locuințe, spații de cult, zone comerciale și industriale, dar și rezervoare și bazine săpate în piatră, folosite pentru stocarea apei și creșterea peștilor. Descoperirile oferă indicii despre modul în care comunitățile de coastă își administrau resursele înainte ca cutremurele și ridicarea nivelului mării să le scufunde, împreună cu portul antic Heracleion.
Printre piesele de rezistență se numără statui ale unor figuri regale și sfinxuri din perioada pre-romană, inclusiv un sphinx parțial păstrat, gravat cu cartușul faraonului Ramses al II-lea. Alte artefacte recuperate includ fragmente de statui: o figură ptolemaică din granit, decapitată, și partea inferioară a unui nobil roman sculptat în marmură. De asemenea, cercetătorii au identificat resturile unei corăbii comerciale, ancore de piatră și un mecanism interpretat ca macara portuară, toate situate lângă un chei de 125 de metri, utilizat până în epoca bizantină.
Aceasta este prima operațiune de acest fel realizată de Egipt sub regulile Convenției UNESCO din 2001 privind protecția patrimoniului cultural subacvatic. Ministrul Turismului și Antichităților, Sherif Fathi, a subliniat că doar anumite obiecte, selectate după criterii stricte, pot fi aduse la suprafață, restul rămânând în „patrimoniul scufundat” al țării.
Artefactele recuperate urmează să fie restaurate și expuse în cadrul expoziției speciale „Secretele orașului scufundat”, la Muzeul Național din Alexandria, iar autoritățile discută despre crearea unei galerii permanente sau chiar a unui muzeu subacvatic.
Golful Abu Qir reprezintă o zonă deosebit de complexă, unde se află nu doar vestigiile orașului Canopus, ci și orașele scufundate Heracleion (numit și Thonis) și Menouthis, alături de brațul canopic al Nilului și un câmp de extracție a gazelor naturale. Descoperirile arată legătura dintre comerțul și așezările antice și infrastructura modernă de energie, dar și felul în care țărmul s-a transformat sub influența naturii și a activității umane.
Pe fundalul acestor descoperiri, Alexandria se confruntă cu o amenințare reală: orașul se scufundă cu peste 3 milimetri pe an, iar scenariile climatice ONU estimează că până în 2050 o treime din metropolă ar putea fi inundată sau nelocuibilă. Deja infrastructura locală este fragilizată, cu un număr în creștere de prăbușiri de clădiri – de la aproximativ una pe deceniu în trecut, la peste 40 anual în prezent. Eroziunea retrage linia țărmului cu circa 3,5 metri pe an, punând în pericol atât vestigiile antice, cât și construcțiile moderne.
Pentru a limita efectele, autoritățile au lansat împreună cu parteneri olandezi un program de gestionare anticipată a inundațiilor, care prevede sisteme de avertizare timpurie, modernizarea canalizării și noi structuri de protecție costieră.
