TURISM. Plaja Manastir, una dintre cele mai spectaculoase atracții naturale din sudul Albaniei, a devenit în 2025 simbolul modului în care țara își vinde resursele turistice către milionari și îngrădește accesul publicului larg.
Mulți turiști care au ajuns în această vară la Manastir au povestit că au fost opriți de paznici și alungați cu un ton ostil de pe plajă unde, până nu demult, accesul era liber. În locul liniștii și al naturii, vizitatorii au găsit garduri de protecție și utilaje de construcție, semn că proiectul „Manastiri Resort” avansează rapid, indiferent de protestele organizațiilor de mediu sau de nemulțumirile oamenilor.
Cum a început scandalul Manastir
În 2022, guvernul albanez a revizuit harta ariilor protejate, lăsând loc pentru „investiții strategice” în zone considerate până atunci intangibile. La scurt timp, familia Ismailaj și politicianul Andi Gjiknuri au înregistrat compania „Manastiri Resort”, exact cu două săptămâni înainte ca proiectul să primească undă verde. Un an mai târziu, Gjiknuri s-a retras și și-a vândut acțiunile către compania „Finman”, însă valoarea tranzacției nu a fost niciodată făcută publică.
Încă de atunci, 25 de organizații de mediu și patru profesori de științe naturale au avertizat că astfel de decizii reprezintă o mască pentru urbanizare agresivă, aeroporturi și parcuri industriale construite chiar în mijlocul zonelor naturale și arheologice. „Deschiderea drumului pentru aceste proiecte va afecta ireversibil zone unice, precum Parcul Național Butrint”, au transmis ecologiștii.
Albania – paradis natural sau teren de vânzare?
Deși autoritățile promovează imaginea unei țări cu turism autentic și natură neatinsă, realitatea este alta: plajele, insulele și zonele protejate sunt vândute pe bucăți către investitori străini și locali, apropiați de putere.
Plaja Manastir este doar un exemplu. În ultimii ani, mai multe locații de pe litoralul albanez au fost îngrădite și transformate în șantiere private, fără a mai ține cont de dreptul localnicilor sau al turiștilor de a se bucura de ele. În schimb, milioane de euro sunt investiți în „resorturi de lux” care promit profituri rapide, dar lasă în urmă un peisaj de beton și acces restricționat.
Turiștii, primii afectați
În 2025, sute de vizitatori au relatat că au ajuns la Manastir fără să știe că plaja a fost închisă publicului. „Am mers să facem baie acolo, dar am fost opriți de paznici. Ne-au spus să plecăm imediat, pe un ton foarte urât. A fost șocant, mai ales că am venit din străinătate să vedem exact această plajă”, a povestit un turist român.
Astfel de experiențe riscă să afecteze imaginea Albaniei ca destinație turistică. O țară care până acum își construia reputația pe accesibilitate, natură și autenticitate riscă să fie percepută ca un loc unde atracțiile naturale sunt privatizate și rezervate doar celor care își permit luxul resorturilor de cinci stele.
Întrebarea rămâne: până unde va merge Albania în sacrificarea patrimoniului său natural și cultural pentru interesele unor milionari? Dacă trendul continuă, plajele care au atras milioane de turiști în ultimul deceniu ar putea deveni terenuri private, închise și de neatins pentru vizitatorii de rând.
