FINANȚĂRI. Un raport realizat de Expert Forum (EFOR), pe baza datelor publice, arată că anul 2024 a fost cel mai scump din istoria partidelor politice din România. Veniturile formațiunilor au ajuns la aproximativ 957 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile au depășit 1,1 miliarde de lei.
Sursele de finanțare și donațiile
Din totalul veniturilor, 353 de milioane de lei au mers către PSD, în timp ce 382 de milioane au provenit din subvenții de la stat. O parte consistentă a finanțării a venit însă din donații private și împrumuturi, multe dintre ele cu semne de întrebare.
EFOR a identificat aproape 200 de persoane și firme care au sprijinit partidele cu sume importante. Analiza atrage atenția asupra unor practici riscante: firme recent înființate, cu venituri reduse, au oferit împrumuturi de milioane de lei partidelor, ceea ce ridică suspiciuni privind sursa reală a banilor.
Situația partidelor
–PSD: a obținut cele mai mari sume, inclusiv 3,2 milioane lei din donații de la firme și 37 de milioane din împrumuturi. Printre finanțatori apar nume sonore din mediul de afaceri, familii cu interese economice comune și companii apropiate de grupuri de influență.
–PNL: a raportat 14 milioane lei venituri, în special din donații și cotizații. A primit și câteva împrumuturi, inclusiv unul de la o persoană juridică de 500.000 lei.
–USR: a atras în principal donații de la persoane fizice, în valoare de 9 milioane lei, fără contribuții majore de la firme.
–AUR: a declarat 5 milioane lei din împrumuturi și donații, aproape toate transferate către sediul central.
–PUSL: a avut finanțări venite din zona apropiată de Dan Voiculescu și de firme din portofoliul său.
Concluziile raportului
EFOR subliniază că partidele au mizat masiv pe finanțări private, pe care le combină cu subvențiile de la stat, ceea ce duce la o încărcare a bugetului public. De asemenea, au fost identificate cazuri în care firme sau persoane au finanțat mai multe partide simultan, o strategie de „asigurare” a influenței indiferent de rezultatul alegerilor.
Organizația atrage atenția că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu a realizat un control anual complet al acestor sume, astfel că mare parte din fondurile folosite în campanii nu au fost verificate, deși ulterior au fost
