ONLINE. Senatul României a adoptat, luni, așa-numita Lege a majoratului online, un proiect care stabilește că minorii cu vârsta sub 16 ani pot accesa platforme și servicii online sau își pot crea conturi personale numai cu acordul verificabil al părinților sau tutorilor legali. Inițiativa legislativă a fost votată cu 123 de voturi „pentru” și 6 abțineri.
Noile reguli nu se aplică platformelor educaționale autorizate de Ministerul Educației și Cercetării sau de autoritățile competente la nivel european.
Proiectul, semnat de un grup de parlamentari PNL, PSD și UDMR, are ca obiectiv principal protejarea minorilor împotriva conținutului dăunător online și asigurarea unei dezvoltări fizice, psihice și morale sănătoase, în conformitate cu normele europene privind siguranța digitală.
Propunerea urmează să fie analizată de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Nicoleta Pauliuc: „Stabilim vârsta majoratului online – 16 ani”
Una dintre inițiatoarele legii, Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de apărare din Senat, a explicat necesitatea reglementării:
„Dacă în viața reală stabilim vârsta majoratului pentru a putea consuma anumite produse sau pentru a conduce, atunci și în viața digitală trebuie să existe o limită clară. Stabilim vârsta majoratului online – 16 ani. Copiii trebuie protejați de conținutul pe care nu îl pot înțelege complet.”
Pauliuc a mai menționat că ANCOM va elabora în termen de șase luni normele de aplicare și mecanismele tehnice necesare pentru verificarea vârstei utilizatorilor.
România, printre pionierii conceptului de „maturitate digitală” în UE
Proiectul, lansat încă din 2023, a transformat România într-unul dintre primele state europene care au dezbătut public problema maturității digitale. În prezent, contextul european permite aplicarea concretă a legii: în iulie 2025, Uniunea Europeană va lansa o aplicație care va permite verificarea vârstei fără divulgarea datelor personale către platforme.
Totodată, tema maturității digitale se află pe agenda reuniunii miniștrilor digitalizării din iunie 2025, unde România va putea propune un standard european comun, în linie cu această lege.
Principalele prevederi ale legii
– Stabilirea vârstei majoratului digital la 16 ani;
– Accesul minorilor la platforme online doar cu acordul părinților sau tutorilor;
– Părinții pot suspenda sau șterge conturile copiilor și pot restricționa accesul la conținut dăunător;
– Platformele sunt obligate să introducă filtre, etichetări pe categorii de vârstă, să blocheze accesul neautorizat și să interzică publicitatea targetată pentru minori;
– Excepții pentru platformele educaționale;
– Amenzi și sancțiuni severe pentru furnizorii care nu respectă legea, inclusiv suspendarea activității.
Inițiativa acoperă nu doar rețelele sociale mari (VLOP), ci și platformele mici, site-urile de conținut, aplicațiile bancare și jocurile online.
România, asemenea altor state europene, se confruntă cu o creștere alarmantă a fenomenelor periculoase din mediul digital – provocări virale, conținut violent sau pornografic, bullying, fraude și dependență de ecrane – motiv pentru care autoritățile consideră necesară introducerea unei vârste a maturității digitale.
