DEVALORIZARE. Aurul, bitcoinul și principalele piețe bursiere ating recorduri istorice, în timp ce tot mai mulți investitori caută refugiu în active considerate mai sigure, pe fondul temerilor că guvernele se împrumută excesiv și că băncile centrale își pierd independența. Fenomenul este descris de analiști drept „pariul pe devalorizare”, potrivit The Guardian.
Ce înseamnă „pariul pe devalorizare”?
În termeni economici, devalorizarea înseamnă pierderea valorii unei monede. Dacă în trecut, cum s-a întâmplat în Anglia regelui Henric al VIII-lea, monedele erau „slăbite” prin înlocuirea aurului cu metale ieftine pentru a finanța războaie, astăzi fenomenul capătă o formă modernă: mutarea capitalului din monedele fiduciare, precum dolarul, către active tangibile, precum aurul, cripto monedele sau acțiunile, pentru a se proteja de inflație și de politicile fiscale riscante.
Monedele fiduciare (precum dolarul american, euro sau leul) își bazează valoarea doar pe încrederea în statul emitent, nu pe o garanție materială. De aceea, atunci când încrederea scade, investitorii caută alternative mai stabile.
De ce câștigă teren această strategie
În ultimii ani, datoriile publice au crescut alarmant. În SUA, acestea au depășit 37.000 de miliarde de dolari, iar politicile fiscale din epoca Trump, combinate cu cererile de reducere a dobânzilor în pofida inflației ridicate, au slăbit credibilitatea sistemului financiar.
În Europa, Franța și Japonia se confruntă cu dezechilibre bugetare majore, iar blocajele politice din SUA au amplificat incertitudinea globală.
Potrivit analiștilor de la JP Morgan, asistăm la „o devalorizare familiară a dolarului” în raport cu activele alternative, pe fondul disfuncționalităților politice de la Washington.
Cum reacționează piețele
Aurul a depășit pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari uncia, înregistrând o creștere de 50% în 2025, iar bitcoinul a atins un nou record de 125.000 de dolari, cu o creștere de peste 20% de la începutul anului.
În același timp, dolarul s-a depreciat cu aproape 9% față de un coș de valute internaționale, pierzând din puterea de monedă de rezervă globală.
Ken Griffin, fondatorul Citadel, a explicat că investitorii încearcă să se „deconecteze de dolar” și să-și reducă expunerea la riscul suveran american.
Consecințele economice
Creșterea aurului și a bitcoinului a atras și o explozie a investițiilor în fondurile ETF bazate pe metale prețioase. Între timp, costurile de împrumut pentru guverne au crescut, deoarece investitorii evită obligațiunile pe termen lung, temându-se că inflația le va eroda valoarea.
Analiștii de la Deutsche Bank consideră că aceasta este cea mai slabă perioadă din istorie pentru obligațiunile guvernamentale, în timp ce se discută tot mai des despre includerea bitcoinului în rezervele băncilor centrale, alături de aur, până în 2030.
Va continua trendul sau urmează o corecție dureroasă?
Prognozele Goldman Sachs indică un preț al aurului de până la 4.900 dolari uncia în 2026, însă alți experți avertizează că piețele se apropie de o supraevaluare periculoasă, alimentată și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale (AI).
Investitorul Paul Tudor Jones a comparat situația actuală cu bula dotcom din anii ’90, avertizând asupra unui posibil „moment exploziv” pe piața bursieră.
Totodată, frica de a pierde oportunitățile (FOMO – fear of missing out) continuă să împingă investitorii spre active riscante, alimentând un ciclu care ar putea duce la o nouă corecție globală
