APĂRARE. O dronă rusească capturată recent de forțele ucrainene a alarmat Kievul. Nu era o simplă aeronavă fără pilot, ci una dotată cu inteligență artificială capabilă să detecteze și să atace ținte autonom, fără control uman direct. Acest incident ridică semne de întrebare despre următoarea etapă a tehnologiei de război și vulnerabilitățile pe care le creează.
Aparatul nu emitea sau nu recepționa semnale tradiționale, ceea ce îl face greu sau imposibil de bruiaj, motiv pentru care îl consideră o amenințare majoră. Ambele tabere din conflict, Rusia și Ucraina, experimentează deja sisteme autonome pentru recunoaștere, colectare de informații și deminare, iar expertiza în AI devine esențială pe linia frontului.
Ucraina folosește AI la scară largă pentru analiză: armata primește lunar zeci de mii de fluxuri video de pe front, pe care software-urile le procesează pentru identificarea rapidă a țintelor și poziționarea lor pe hartă, spune Yuriy Myronenko, ministrul adjunct al apărării. Potrivit lui, AI nu doar că grăbește analiza datelor, ci ajută și la planificare strategică, optimizarea resurselor și, în ultimă instanță, la salvarea de vieți.
Tehnologia deja permite dronelor să se apropie autonom de țintă în ultimele sute de metri și să execute partea finală a misiunii, o caracteristică care face bruiajul ineficient și doborârea dificilă. Specialiștii avertizează că următorul pas este transformarea acestor sisteme în arme complet autonome, capabile să identifice și să lovească ținte fără intervenție umană, iar acest lucru ar schimba profund tactica militară: un operator s-ar limita la a lansa misiunea dintr-un smartphone, iar drona s-ar ocupa de restul.
Estimările unor dezvoltatori ucraineni indică posibilitatea ca, până în 2026, Ucraina să dețină mii de drone autonome, dar există rezerve serioase privind siguranța utilizării lor. Reprezentanți din industrie atrag atenția că AI poate greși în recunoașterea uniformelor sau în distingerea combatanților de civili, motiv pentru care multe sisteme nu sunt lăsate să tragă automat. Problemele sunt nu doar tehnice, ci și etice și juridice: cum se configurează reguli pentru a proteja civilii și cum se asigură respectarea dreptului internațional în război?
La nivel politic, președintele Volodimir Zelenski a avertizat la ONU că utilizarea AI în armament deschide „cea mai distructivă cursă a înarmărilor din istoria omenirii” și a cerut reguli internaționale similare celor pentru armele nucleare. Operațiuni precum „Pânza de păianjen”, în care sute de drone au acționat coordonat, ar fi fost asistate de instrumente AI, iar teama e că tacticile eficiente vor fi replicate rapid de adversari.
Concluzia experților ucraineni e clară: cine învață prima să controleze aceste sisteme, nu doar să le construiască, va avea un avantaj decisiv în conflictele viitoare. Între timp, întrebările privind controlul, etica și riscurile unei automatizări totale rămân presante.
