COMOARĂ. Banca Națională a României (BNR) continuă eforturile pentru recuperarea celor 91,5 tone de aur, precum și a bijuteriilor și operelor de artă românești transportate la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Valoarea actuală a comorii depășește 10 miliarde de euro, la cursul de schimb actual.
În 1916, pentru a proteja rezervele naționale de pericolul invaziei Puterilor Centrale, aurul și tezaurul regal au fost transportate la Moscova, sub garanția Rusia țaristă privind restituirea ulterioară. Primul tren cu 1.740 de cufere a plecat din Iași pe 15 decembrie 1916, ajungând la Moscova cinci zile mai târziu. Un al doilea transport a sosit în august 1917, conținând aur, obiecte de valoare de la CEC, muzee, Academia Română și Arhivele Statului.
După Revoluția bolșevică din 1917, guvernul lui Lenin a rupt relațiile diplomatice cu România și a confiscat aurul. În ciuda numeroaselor negocieri internaționale, inclusiv la Genova (1922) și la întâlniri bilaterale în perioada interbelică și postbelică, aurul nu a fost returnat. Chiar și după dizolvarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă a păstrat linia de a nu restitui rezervele.
În 2003, România și Rusia au înființat o comisie bilaterală (Kacifantos) pentru a examina problema, dar până în prezent nu au existat rezultate concrete. BNR a încercat să mențină dosarul pe agenda internațională, organizând o expoziție la Parlamentul European în 2024 și sprijinind adoptarea unei rezoluții UE care solicită Moscovei returnarea aurului.
Potrivit lui Csaba Bálint, membru al consiliului de administrație al BNR, este dificil de imaginat o returnare bruscă a aurului după mai bine de un secol, dar este esențial ca problema să rămână în atenția publică. În cazul unei posibile restituiri, rezervele BNR s-ar apropia de 200 de tone, aproape dublându-se față de situația actuală.
