ASOCIAȚII DE PROPRIETARI. Gestionarea fondurilor în blocurile din România continuă să ridice semne de întrebare. În 2025, mulți proprietari nu știu cum sunt cheltuiți banii pentru reparații și fondul de rulment, cum cresc tarifele fără justificare sau cum se semnează contracte fără licitație, iar legislația actuală lasă lacune care favorizează abuzurile.
Haos financiar la blocuri
În România, peste 7,2 milioane de persoane locuiesc la bloc, iar asociațiile de proprietari ar trebui să asigure o administrare simplă și transparentă. În realitate, multe funcționează ca un sistem paralel, în care președintele și administratorul gestionează sume considerabile fără control instituțional coerent. Legea 196/2018 permite interpretări și rareori sunt efectuate verificări de instituțiile abilitate.
Proprietarii semnalează lipsa de transparență în administrarea fondurilor: fondul de rulment, fondul de reparații, contribuțiile pentru servicii comune sau lucrările urgente sunt adesea gestionate fără documente justificative. În multe cazuri, se cer bani suplimentari pentru lucrări anunțate, dar fără devize, facturi sau procese-verbale.
Fondurile speciale, o zonă gri
Legea permite constituirea fondurilor de rulment și reparații, însă în practică acestea devin un mecanism prin care administratorii cer sume mari în avans, invocând urgența lucrărilor sau necesitatea refacerii spațiilor comune. Lipsa unor proceduri standard privind devizele și selectarea furnizorilor facilitează colectarea banilor fără verificări ulterioare.
ANPC a sancționat în trecut administratori care au perceput contribuții nejustificate sau au ascuns contracte fără aprobarea adunărilor generale. De asemenea, ANRSC constată frecvent că asociațiile nu respectă obligațiile de afișare a cheltuielilor sau modul de calcul al facturilor colective.
Contracte fără licitație, o problemă recurentă
Mulți administratori sau președinți semnează contracte cu firme de întreținere, lifturi, deratizare sau igienizare fără licitație. În multe cazuri, tarifele sunt mult peste media pieței, iar proprietarii află după ani de zile că sume importante au fost cheltuite fără aprobare.
Fraude și sancțiuni
În ultimul deceniu, zeci de administratori au fost condamnați pentru delapidare sau fals în documente contabile, cu prejudicii între câteva zeci de mii și peste 500.000 de lei. Curtea de Conturi și primăriile mari semnalează probleme legate de încasarea cotelor de întreținere și gestionarea spațiilor comune. În orașe precum București, Cluj-Napoca sau Iași, sesizările frecvente vizează lipsa accesului la documentele contabile, majorările fondurilor speciale și contractele atribuite preferențial.
De ce asociațiile nu pot fi controlate eficient
Statutul juridic intermediar al asociațiilor, nici complet publice, nici complet private, oferă protecție conducătorilor lor. Instituțiile pot interveni punctual, dar nu pot face controale sistematice fără plângeri. Legea 196/2018 nu impune audit extern obligatoriu și nu condiționează lucrările de organizarea licitațiilor, lăsând libertate totală administratorilor.
Experții recomandă digitalizarea completă a contabilității, acces permanent al proprietarilor la situațiile financiare și audituri externe periodice.
Proprietarii plătesc, dar nu decid
Adunările generale au adesea participare minimă, iar administratorii acționează aproape fără control. Această lipsă de implicare civică perpetuează un sistem opac, în care câțiva oameni decid pentru întregul bloc, iar locatarii plătesc sume considerabile pentru servicii pe care nu le pot controla.
