LEGISLATIV. Legea privind combaterea discursului instigator la ură a fost adoptată de Parlament în forma ei inițială, în pofida cererii de reexaminare trimise de președintele Nicușor Dan. Luni, senatorii și deputații au respins toate observațiile formulate de șeful statului, care atrăsese atenția asupra unor riscuri majore legate de modul în care sunt definite infracțiunile, măsurile de prevenire a xenofobiei și limitele sancțiunilor.
Mesajul transmis de Nicușor Dan către legislativ, odată cu solicitarea de reanalizare a proiectului, a scos la suprafață o dispută intensă între nevoia de a combate ferm radicalizarea și necesitatea unor norme clare, capabile să prevină abuzurile.
Președintele a avertizat că România trebuie să lupte împotriva urii și discriminării, însă a subliniat că acest obiectiv nu poate fi atins prin reglementări confuze. În opinia sa, formulările actuale din lege pot produce efecte contrare, alimentând neîncrederea în instituții și accentuând divizarea socială. Argumentul central al contestării este lipsa de previzibilitate în stabilirea faptelor ce pot fi considerate infracțiuni, element care, susține el, ar putea transforma în inculpați oameni fără nicio legătură cu extremismul, doar din cauza unor interpretări judiciare excesive sau incoerente.
Un alt punct sensibil semnalat de șeful statului se referă la pedepsirea cu închisoarea a distribuirii materialelor cu idei xenofobe, fără diferențierea dintre propaganda cu intenție dăunătoare și operele cu valoare literară sau istorică. Președintele atrage atenția că, în forma adoptată, actul normativ ar putea incrimina transmiterea unor texte clasice scrise de autori precum Mihai Eminescu, Ion Creangă sau William Shakespeare, lucrări care conțin pasaje specifice epocilor în care au fost create și fac parte din patrimoniul cultural.
O problemă suplimentară semnalată de Nicușor Dan privește formulările neclare legate de organizațiile cu caracter legionar. El evidențiază dificultatea de a separa asociațiile ce promovează memoria închisorilor sau cercetarea istorică de cele care ar putea glorifica mișcarea legionară, aspect ce poate genera confuzii între activități culturale ori științifice și apartenența la structuri extremiste. Șeful statului insistă și asupra necesității unor definiții precise pentru expresii precum „conducerea unei organizații”, subliniind riscul ca ambiguitatea dintre conducerea formală și cea de notorietate să ducă la aplicări arbitrare ale unor pedepse severe, cuprinse între trei și zece ani de detenție.
