BUGETAR. Premierul Ilie Bolojan transmite un mesaj fără menajamente: deși impozitele locale au fost deja majorate, iar pachetul fiscal a trecut testul de constituționalitate, România intră abia acum în etapa finală a celor mai dure corecții bugetare. Șeful Guvernului afirmă că „nu există alternativă” la ultimul an de consolidare fiscală necesar pentru reducerea deficitului, a dobânzilor uriașe și a risipei din fondurile publice.
Decizia Curții Constituționale, care a respins contestarea AUR privind legea majorării impozitelor de la 1 ianuarie 2026, este interpretată de Bolojan ca o confirmare că Guvernul a procedat corect. Premierul dă asigurări că nu vor exista alte creșteri de taxe în perioada următoare, însă statul trebuie să își îmbunătățească strict colectarea veniturilor și să reducă cheltuielile, pentru a stabiliza cadrul fiscal.
Legea de redresare financiară, contestată de două ori de AUR, prevede creșteri ale impozitelor pentru locuințe, terenuri, mașini, dividende și tarife poștale. CCR a menținut în vigoare legislația adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului.
Bolojan subliniază că măririle de taxe au fost stabilite încă din vară, iar decizia CCR doar a amânat aplicarea unui pachet fiscal deja validat. Premierul explică faptul că obiectivul principal este colectarea completă a taxelor, combaterea evaziunii și păstrarea unei discipline bugetare stricte, astfel încât economia să revină pe o traiectorie sănătoasă.
Șeful Guvernului atrage atenția și asupra costurilor mari ale împrumuturilor externe: dacă dobânzile rămân la nivelul actual, România riscă să plătească anual peste 12 miliarde de euro. De aceea, planificarea riguroasă a cheltuielilor și eliminarea risipei sunt esențiale.
Pe partea de taxe locale valabile din 2026, Bolojan reamintește că primăriile pot acorda în continuare facilități de plată anticipată, în funcție de deciziile proprii. El precizează că pe vremea când era primar oferea stimulente duble celor care plăteau online.
Premierul clarifică și situația scutirilor, afirmând că o parte dintre exceptările considerate exagerate au fost eliminate. Potrivit acestuia, aproape 10% din fondul construit al țării era scutit de impozit, generând pierderi masive la nivel local. Bolojan susține că fiecare cetățean trebuie să contribuie la infrastructura de care beneficiază, iar statul nu poate acoperi la nesfârșit prin transferuri bugetare aceste lipsuri.
Decizia CCR a venit într-un moment de dispută politică și presiune publică, însă premierul respinge ideea unei strategii deliberate de amânare, afirmând că astfel de hotărâri complexe necesită timp.
Iar în tot acest tablou al impozitelor majorate, al scutirilor eliminate și al sacrificiilor cerute populației, rămâne un detaliu ironic: deși nemulțumirile cresc și presiunea publică se amplifică, premierul Ilie Bolojan vorbește despre austeritate pentru toată țara, mai puțin despre o eventuală plecare a sa, pe care mulți români o așteaptă cu interes.
