POLITIC. Un blocaj major se conturează la vârful Uniunii Europene, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Franța și Germania, relație care a reprezentat mult timp motorul politic al proiectului european. Potrivit unei analize publicate de Financial Times, confruntarea dintre Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz marchează o inversare clară de roluri și afectează capacitatea UE de a lua decizii strategice rapide.
Punctul de ruptură a fost tentativa Germaniei de a obține sprijin european pentru utilizarea a aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate, cu scopul de a sprijini Ucraina. Inițiativa lui Friedrich Merz a eșuat în momentul în care a devenit evident că îi lipsește susținerea Franței, partener-cheie în orice decizie majoră la nivel european.
Deși, în plan public, Emmanuel Macron nu a respins inițial propunerea venită de la Berlin, surse diplomatice citate de Financial Times arată că, în discuții private, echipa de la Élysée a invocat probleme juridice și riscuri financiare. Franța, aflată sub presiunea unei datorii publice ridicate, s-ar fi confruntat cu dificultăți serioase în cazul unei eventuale cereri rapide de returnare a activelor către Rusia.
Pe măsură ce rezervele au crescut, tot mai multe state membre, inclusiv Italia și Belgia, s-au opus planului. În cele din urmă, Macron s-a aliniat taberei critice, iar propunerea Germaniei a fost abandonată. Un diplomat european de rang înalt a declarat că „Macron l-a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească un preț pentru asta”, adăugând că președintele francez nu a avut altă opțiune decât să se ralieze poziției Giorgiei Meloni.
Analiza Financial Times evidențiază o schimbare profundă de echilibru între cele două mari puteri ale UE. Germania apare tot mai clar ca forța care împinge inițiativele înainte, în timp ce Franța adoptă o poziție prudentă, uneori blocantă. După preluarea mandatului în luna mai, Friedrich Merz a lansat un amplu program de investiții în apărare și infrastructură, estimat la aproape un trilion de euro pe parcursul următorului deceniu.
În contrast, Parisul se confruntă cu instabilitate politică și constrângeri bugetare severe, spre finalul mandatului lui Emmanuel Macron, ceea ce limitează capacitatea Franței de a susține inițiative cu impact financiar major. Acest dezechilibru a diminuat perspectivele unei relansări solide a cooperării franco-germane.
„La Bruxelles există sentimentul clar că Berlinul este actorul principal, iar influența Franței este insuficientă”, a explicat Georgina Wright, expertă în politică europeană la Institut Montaigne.
Un alt subiect tensionat al summitului de la Bruxelles a fost acordul comercial UE – Mercosur, negociat de peste două decenii. Friedrich Merz a cerut semnarea rapidă a acordului, chiar cu riscul izolării Franței, însă Macron, sprijinit din nou de Giorgia Meloni, a obținut o amânare de câteva săptămâni.
Chiar și în acest context tensionat, summitul a produs un rezultat considerat pozitiv: liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat din bugetul UE. Un oficial de la Élysée a susținut că Emmanuel Macron a avut un rol important în conturarea acestui acord, subliniind că obiectivul Franței a fost asigurarea unei stabilități financiare pentru Kiev pe termen mediu.
La finalul reuniunii, Friedrich Merz s-a declarat mulțumit, afirmând că soluția adoptată este chiar mai eficientă decât planul inițial și că activele rusești pot juca în continuare un rol în rambursarea împrumutului acordat Ucrainei.
