FINANȚE. Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, susține că datele oficiale privind execuția bugetară la 11 luni „demască o minciună” răspândită în vara și toamna acestui an despre o presupusă criză severă a finanțelor publice și existența unor „facturi ascunse” care ar fi ridicat deficitul bugetar la 10–11% din PIB.
Într-o postare detaliată pe Facebook, Câciu pleacă de la deficitul public de 6,4% din PIB raportat de Ministerul Finanțelor pentru perioada ianuarie–noiembrie și susține că, dacă scenariile alarmiste din vară ar fi fost corecte, „din octombrie, după rectificarea care a majorat deficitul anual de la 7% la 8,4%, deficitul public ar fi trebuit să fie deja 7,2%”. „Ei bine, a fost doar 5,7% și nici în noiembrie nu au apărut celebrele «facturi ascunse»”, afirmă fostul ministru.
El acuză direct autorii mesajelor alarmiste că „au avut nevoie de un vinovat” și că „au mințit”, adăugând că „cea mai grosolană minciună a fost cea cu «incapacitatea de plată», cu agențiile de rating care ne bagă în junk și suspendarea fondurilor europene”. „Au mințit!”, insistă Câciu.
Deficitul și investițiile, în centrul disputei
Deputatul PSD arată că structura deficitului bugetar infirmă ideea unui derapaj fiscal necontrolat. Din deficitul total de aproximativ 121,8 miliarde de lei la 11 luni, 108,4 miliarde de lei reprezintă cheltuieli de investiții, adică 89% din deficit. Aceasta este cu 35,4 miliarde mai mult decât deficitul primar, definit ca deficitul public minus cheltuielile cu dobânzile. Câciu precizează că deficitul primar este de 3,83% din PIB, în timp ce investițiile ating 5,7% din PIB. „Practic, investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar”, afirmă fostul ministru, subliniind că aceste cifre reflectă o realitate diferită față de discursul public anterior.
Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere a cheltuielilor de investiții în 2025, atât din fonduri naționale, cât și europene, alături de o majorare semnificativă a veniturilor bugetare. Execuția la 11 luni indică venituri totale în creștere cu aproximativ 13% față de aceeași perioadă din 2024 și un deficit mai mic ca pondere în PIB comparativ cu anul trecut.
Întrebări despre rectificări și TVA
Pornind de la aceste cifre, Câciu susține că „deficitul anual putea să se închidă la 7% din PIB, așa cum prevede bugetul inițial”. El se întreabă de ce deficitul a fost majorat la 8,4% la finalul anului și menținut la a doua rectificare din noiembrie, legând această decizie de majorările de taxe din 2025, în special de creșterea TVA. „Te întrebi dacă era necesară creșterea TVA dacă aveai un deficit de 6,4% la 11 luni și programaseși 7% în bugetul inițial. De ce să ajungi la 8,4% pentru final de an?”, scrie Câciu.
Ministerul Finanțelor atribuie majorarea veniturilor din TVA modificărilor de cote, evoluției consumului și îmbunătățirii colectării. Guvernul a justificat creșterea plafonului de deficit prin presiunea cheltuielilor sociale și a dobânzilor, într-un context economic și geopolitic dificil.
Ratingul de țară și polemica politică
Adrian Câciu mai critică ratingul de țară, afirmând că, „deși se laudă cu măsuri de consolidare, agențiile de rating mențin perspectiva negativă”. El amintește că singura perioadă din ultimii cinci ani cu perspectivă stabilă a fost 2022–octombrie 2024.
În final, fostul ministru face referire la criticile anterioare ale Consiliului Fiscal privind justificarea deficitului prin investiții. „Acum, când investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar și reprezintă 89% din deficit, Consiliul Fiscal nu mai spune că e o «tâmpenie» să motivezi deficitul prin investiții. Acum e bine, că nu mai conduce PSD guvernul sau Ministerul de Finanțe”, notează Câciu, cu ironie.
„Concluzia mea este că nu trebuia crescut TVA, iar datele execuției bugetare confirmă că ajustarea se face pe alte elemente”, încheie deputatul PSD.
