INTERCEPTĂRI. După ce avocata Adriana Georgescu și un presupus pseudo-general SIE au fost arestați sub acuzația de trafic de influență, presa a început să publice stenogramele interceptărilor făcute de DNA. Chiar și o privire rapidă asupra lor oferă o imagine rară și directă asupra mecanismelor prin care se joacă puterea la nivel înalt în România.
Cazul Georgescu nu e doar despre o simplă mită, ci despre promisiunea controlului politic asupra justiției și funcțiilor publice. Dacă până acum scandaluri precum Microsoft sau EADS zguduiau opinia publică, acest dosar atinge un număr impresionant de nume sonore din stat. Și, cum era de așteptat, există deja un mare avantajat: șeful DNA, Marius Voineag, care după acest cutremur va fi greu de schimbat. Orice încercare de a-l îndepărta l-ar transforma instant în „cel care a lovit prea sus”.
Din stenograme reiese că Adriana Georgescu se prezintă drept un adevărat broker de putere, cu două „produse principale” la ofertă:
-Intervenția în dosare penale – promite afaceristului Jean-Paul Tucan că poate rezolva problemele lui de la DNA sau EPPO, folosind termeni precum „reglat”, „blocat” sau „vorbit”, ca și cum justiția ar fi o marfă negociabilă.
-Aranjarea numirilor în funcții cheie – de la postul de director operațiuni portuare la Constanța, până la alte poziții strategice, funcțiile publice sunt tratate ca simple active comerciale menite să protejeze interesele private ale clienților.
Pentru a-și justifica onorariile și influența, Georgescu invocă numele celor mai puternici oameni din stat. Desigur, unii dintre ei poate nu au nicio legătură reală cu traficul de influență, dar efectul impresiei contează mai mult decât realitatea.
Iată câteva dintre numele care apar în stenogramele publicate: Nicușor Dan, Ilie Bolojan, Marius Voineag, Laura Codruța Kövesi, Sorin Grindeanu, Ludovic Orban, Ciprian Ciucu, Ciprian Șerban, Cătălin Predoiu, Eduard Hellvig, Hubert Thuma, Adrian Găvruță, Sprînceană Dragoș și chiar Donald Trump. O listă care sună mai degrabă ca un line-up de conferință politică internațională decât ca probe într-un dosar penal.
Avocata se prezintă ca fiind „pe toate grupurile interne”, stând la masă cu decidenții și creând un sentiment fals de siguranță pentru clientul său. Apariția lui Dragoș Sprînceană adaugă o notă exotică: Dubai, Trump, ministere – totul pentru a sugera că influența ei depășește granițele locale.
Limbajul folosit de Georgescu este un amestec de cinism, vulgaritate și tranzacționalitate: „Eu am ținut legătura permanent… trebuia să am protecție, în … mea!” Desconsiderarea instituțiilor, poreclirea magistraților sau funcționarilor drept „proști” și argumentul că „se joacă cu libertatea noastră” arată că frica e motorul principal al afacerii.
Stenogramele dezvăluie un sistem paralel, unde deciziile oficiale – numiri, trimiteri în judecată – sunt prezentate ca negocieri secrete la mese de WhatsApp, restaurante sau locații private.
„Mă duc la Nicușor / Ilie”, „E în pixul lui”, „Tre’ să vorbească acolo”, „O să ți-o rezolve”, „Doi oameni cu bani, ăia trebuie să mi-i achitați”, „Am rapoarte scrise și depuse”.
Adriana Georgescu nu vorbește ca cineva care speră, vorbește ca cineva care vinde certitudine.
DNA nu urmărește doar banii, ci și promisiunea de influențare a actului de justiție, ceea ce constituie esența traficului de influență în formă continuată.
Georgescu vinde ideea că justiția și serviciile sunt negociabile, iar cel mai ironic este că făcea asta cu un background politic solid, cu zeci de apariții oficiale și colaborări de la guvern, Parlamentul European și până la palatul Cotroceni. Poate unii dintre „greii” politici menționați chiar nu au avut treabă cu ea… dar chiar toți? Va fi greu de digerat.
Și toate astea, făcute de o persoană cu un background politic puternic și îndelungat, prezentă în numeroase fotografii și înregistrări alături de lideri importanți ai statului, în cele mai oficiale contexte – de la recepții la Palatul Cotroceni până la evenimente politice majore. Georgescu a deținut funcții oficiale în guvern de-a lungul anilor, a candidat atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare și a fost trimisă de PNL în Parlamentul European, de unde a împărtășit imagini alături de Ursula von der Leyen.
În final, după cutremurul creat de acest dosar, Marius Voineag iese ca marele câștigător, greu de atins și, probabil, imposibil de schimbat fără a provoca un scandal și mai mare.
