LEGE. Un scandal de proporții a izbucnit în jurul proiectului de lege privind exercitarea profesiei de psiholog, după ce mai bine de jumătate dintre inițiatori și-au retras semnăturile. Toți parlamentarii USR care figurau printre susținători au făcut un pas înapoi, în urma unui val de critici venite din interiorul breslei psihologilor.
Proiectul legislativ, redactat în structurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România și asumat inițial de aproximativ 20 de parlamentari, majoritatea din USR, a fost contestat pentru lipsa unui consens profesional real, pentru atribuțiile extinse acordate Colegiului și pentru restricțiile suplimentare impuse accesului tinerilor absolvenți pe piața muncii.
Dezbaterea publică s-a concentrat mai degrabă pe accesul în profesie și pe implicațiile economice ale noii legi, fără a ajunge, spun unii specialiști, la esența problemei: „siguranța pacientului și calitatea intervenției clinice”.
Printre contestatarii proiectului se numără chiar președintele Colegiului Psihologilor, EDMOND CRACSNER, care susține că actul normativ nu a fost validat de Convenția Națională a Colegiului, forul considerat reprezentativ pentru profesie. El amintește că alte inițiative legislative similare au fost respinse tocmai din acest motiv.
Proiectul este acuzat că ar crea un monopol educațional, oferind Colegiului Psihologilor control asupra programelor de formare profesională, a creditelor necesare practicii și a testelor utilizate în cabinete. Criticii susțin că, în acest fel, un singur organism ar ajunge să influențeze decisiv întreaga piață.
De cealaltă parte, BOGDAN ION, psiholog și membru al grupului de lucru care a redactat proiectul, respinge acuzațiile. El afirmă că măsurile propuse urmăresc doar stabilirea unui „standard minim de competență” și neagă existența unui monopol, subliniind că Colegiul nu este furnizor direct de cursuri.
Datele oficiale arată că, la finalul anului trecut, în România existau peste 35.500 de psihologi acreditați, însă mai puțin de două treimi erau activi.
CORINA ATANASIU, deputată USR, se numără printre cei 13 parlamentari care și-au retras semnătura. Ea explică faptul că inițial legislatorii au pornit de la informațiile oferite de Colegiul Psihologilor, considerat for reprezentativ. „Ni s-a spus că au fost consultați zeci de mii de psihologi. Ulterior, am aflat că mulți nu au fost implicați suficient”, a declarat aceasta.
În acest context, USR anunță reluarea dezbaterilor și intenția de a lucra la un nou proiect de lege. „Vrem să repornim discuția publică și să venim cu o inițiativă legislativă regândită”, a mai spus Atanasiu.
Dacă ceilalți inițiatori, de la PSD, UDMR, PNL și grupul minorităților, nu își vor retrage semnăturile, proiectul ar putea continua traseul legislativ. BOGDAN ION califică situația drept „nefericită”, susținând că „interesele profesionale sunt folosite în scop politic”.
Retragerea semnăturilor a fost accelerată și de o petiție online care a strâns peste 9.000 de semnături, precum și de apelul public al europarlamentarului NICU ȘTEFĂNUȚĂ, vicepreședinte al Parlamentului European, care a cerut abandonarea proiectului.
Decizia finală a fost luată după o serie de discuții coordonate de RUXANDRA CIBU DEACONU, senatoare USR, care afirmă că a consultat aproximativ 300 de psihologi și psihoterapeuți. „Nu puteam corecta toate problemele doar prin amendamente”, a explicat aceasta.
Un alt element controversat este costul proiectului, estimat la 200.000 de euro, bani plătiți de Consiliul Național al Colegiului Psihologilor pentru servicii juridice și indemnizații de ședință. Potrivit LAUREI PĂTRUȚ, membră a grupului de lucru, indemnizația a fost de „342 de lei brut de persoană pentru ședințe de cinci până la șapte ore”.
Discuțiile au readus în prim-plan și problema concentrării excesive de putere în mâinile Colegiului Psihologilor, care ar decide atât intrarea în profesie, cât și retragerea dreptului de liberă practică. LAURA RONCU, psiholog și avocat, avertizează că lipsa unor mecanisme independente poate favoriza abuzurile.
Alte prevederi contestate vizează introducerea unui examen național standardizat, obligativitatea masteratului pentru accesul în profesie și impunerea unui prag de 300 de credite, care ar putea invalida programe deja acreditate de stat. Criticii spun că aceste condiții cresc costurile și blochează accesul tinerilor în profesie, cu efecte directe asupra prețurilor serviciilor psihologice.
Nu în ultimul rând, proiectul prevede recunoașterea vechimii profesionale doar în funcție de atingerea unui prag de venit, măsură considerată de unii specialiști drept „o aberație”. BOGDAN ION susține însă că această regulă există deja în legislația actuală și poate fi eliminată într-o viitoare variantă.
Din perspectivă internațională, CĂTĂLINA DUMITRESCU, psiholog stabilit în Belgia, consideră că rolul unui Colegiu al Psihologilor ar trebui să fie unul de siguranță publică, nu administrativ. „Scopul lui este protejarea pacientului și garantarea competenței clinice”, afirmă ea, subliniind că acest model lipsește încă în România.
