INFLAȚIE. Rata anuală a inflației a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în ușoară scădere față de nivelul de 9,7% înregistrat în decembrie 2025. Deși cifrele indică o temperare modestă, specialiștii atrag atenția că presiunile din economie rămân puternice, iar o reducere clară a ritmului de creștere a prețurilor este așteptată abia în a doua parte a anului.
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a explicat că inflația de bază, care exclude produsele cu prețuri volatile, se menține la un nivel ridicat, reflectând scumpirile accentuate din 2025.
„Avem o inflație de bază foarte mare, ceea ce înseamnă că am avut creșteri importante până târziu în anul trecut. Prognoza BNR privind o inflație de 4% este realistă abia spre finalul anului”, a declarat acesta.
Potrivit estimărilor sale, rata anuală a inflației va rămâne ridicată în lunile următoare, iar o ajustare vizibilă ar putea apărea după mijlocul anului.
„Abia după iulie-august vom vedea o scădere semnificativă a ritmului de creștere a prețurilor”, a precizat Christian Năsulea.
Energia, principalul factor al scumpirilor
Datele publicate de INS arată că serviciile au consemnat cea mai mare creștere anuală, de peste 11%, iar produsele nealimentare s-au scumpit cu aproape 10%. Energia electrică rămâne însă principalul motor al inflației, cu o majorare anuală de peste 59%.
La capitolul alimente, creșterea medie a fost de 7,86%, însă unele produse au înregistrat salturi mult peste medie. Cacao și cafeaua s-au scumpit cu peste 25%, în timp ce cartofii au fost mai ieftini comparativ cu ianuarie 2025.
Economistul explică faptul că liberalizarea pieței de energie din 2025, alături de factori externi precum condițiile meteo sau blocajele din transportul internațional de gaze, au întârziat scăderea prețurilor.
„Am sperat la prețuri mai mici la mijlocul lui 2026, dar contextul extern a împiedicat această evoluție. Va mai dura până când energia electrică se va ieftini”, a spus Năsulea.
Acesta a criticat și schema de plafonare a prețurilor la gaze, despre care afirmă că a generat distorsiuni în piață și efecte negative pe termen mediu.
Puterea de cumpărare, tot mai afectată
O inflație de aproape 10% se traduce prin scumpiri resimțite direct de consumatori, chiar dacă media statistică nu reflectă creșterile spectaculoase ale unor produse individuale.
„Unele prețuri cresc cu 30–40%, chiar dacă inflația generală este mai mică. Puterea de cumpărare scade, iar efectul este resimțit de toată lumea”, a explicat Christian Năsulea.
La rândul său, economistul Adrian Negrescu avertizează că nivelul ridicat al inflației afectează direct bugetele familiilor, în condițiile în care o parte tot mai mare din venituri este direcționată către cheltuieli de bază.
„Mai mult de jumătate din banii românilor se duc pe mâncare și utilități. Iar salariile și pensiile sunt înghețate în acest an”, a declarat Negrescu.
Potrivit acestuia, o scădere mai pronunțată ar putea apărea în a doua jumătate a anului, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile din 2025.
„În iulie-august-septembrie, inflația ar putea coborî spre 5–5,5%, iar spre finalul anului chiar spre 4%, dacă evoluția prețurilor la gaze și energia pentru companii va fi gestionată corect”, a estimat Adrian Negrescu.
Economistul a subliniat însă că o reducere a inflației nu înseamnă automat ieftiniri.
„Prețurile nu vor scădea. Vor continua să crească, doar că într-un ritm mai lent.”
