SĂNĂTATE. Prima analiză națională privind calitatea vieții profesionale a angajaților din sistemul de sănătate, realizată cu ajutorul aplicației CVP, indică probleme structurale profunde: supraîncărcare cronică, lipsă de personal, vulnerabilitate medico-legală și deficiențe de leadership.
Potrivit datelor preliminare, 74,3% dintre respondenți se află în zona problematică sau critică, cu un scor sub 60 din 100. Media națională a scorului CVP este de doar 49,9 puncte dintr-un maximum de 100.
În primele 48 de ore de la lansarea campaniei de colectare a datelor au fost înregistrate 721 de răspunsuri valide din 205 unități sanitare din 42 de județe. Rezultatele intermediare au fost prezentate în 27 februarie 2026, în cadrul conferinței „Impactul dialogului social asupra calității vieții profesionale a angajaților din sănătate și a calității serviciilor medicale”, organizată în Aula Mihai Șerban a USAMV din Cluj-Napoca, eveniment care reunește aproximativ 280 de participanți.
Aplicația CVP, dezvoltată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS), reprezintă primul instrument național online de autoevaluare și monitorizare continuă a condițiilor de muncă din sănătate. Platforma analizează 19 dimensiuni esențiale, de la satisfacția profesională și volumul de muncă, până la securitatea ocupațională, echilibrul viață profesională viață personală, leadership organizațional, vulnerabilitate medico-legală și intenția de migrare.
Instrumentul include module distincte pentru medici, asistenți medicali, personal auxiliar și personal TESA. Fiecare participant primește un profil individual confidențial, cu interpretare vizuală a rezultatelor și recomandări orientative. Totodată, platforma generează rapoarte agregate și analize la nivel de județ, unitate sanitară și categorie profesională, utile pentru politici publice și management spitalicesc.
Principalele concluzii ale studiului
Supraîncărcarea și deficitul de personal reprezintă cea mai gravă problemă identificată. Dimensiunea referitoare la volumul de muncă și lipsa personalului a obținut cel mai scăzut scor, 34,2 puncte din 100, situându-se în zona critică. Analiza statistică arată o corelație puternică între supraîncărcare și scăderea calității îngrijirilor, confirmând impactul direct asupra actului medical.
În cazul medicilor, vulnerabilitatea medico-legală atinge un nivel critic, cu un scor de 30,4 puncte, cel mai redus din întregul studiu. Lipsa sprijinului instituțional în situații litigioase contribuie la epuizare profesională, practici defensive și tendințe de emigrare.
Leadershipul organizațional apare ca factor determinant major. Cu un scor de 42,4 puncte, considerat problematic, această dimensiune este cel mai puternic predictor al calității generale a vieții profesionale. Datele sugerează că îmbunătățirea managementului spitalicesc ar putea genera efecte pozitive extinse în întregul sistem.
Un paradox evidențiat de cercetare este faptul că, deși majoritatea dimensiunilor indică probleme serioase, satisfacția și sensul profesional se mențin la un nivel relativ bun, cu 70 de puncte. Angajații își păstrează vocația, însă aceasta coexistă cu condiții de muncă percepute ca fiind critice.
Studiul relevă și o diferență semnificativă între percepția conducerii și cea a personalului de execuție. Managerii înregistrează un scor CVP cu aproximativ 10 puncte mai mare decât personalul din prima linie, cele mai mari decalaje fiind la echilibrul viață profesională viață personală, leadership și dezvoltare profesională.
Aproape 29% dintre respondenți declară o intenție ridicată de a părăsi sistemul. Cei care iau în calcul plecarea au un scor general critic, 37,4 puncte, comparativ cu 65,6 în cazul celor care doresc să rămână. Factorii principali asociați intenției de plecare sunt insatisfacția salarială, dezechilibrul viață profesională viață personală și lipsa respectului.
Reprezentanții echipei de cercetare din cadrul CCDSS afirmă că datele preliminare indică existența unor probleme sistemice care influențează direct calitatea serviciilor medicale și că aplicația CVP oferă pentru prima dată un instrument validat care transformă percepțiile angajaților în date măsurabile.
Calitatea vieții profesionale a personalului medical este prezentată drept o chestiune de interes public, nu doar una sindicală sau administrativă, deoarece condițiile de muncă influențează direct siguranța pacientului și stabilitatea sistemului.
Campania de colectare a datelor este în desfășurare, iar angajații din sănătate sunt invitați să completeze chestionarul online, participarea fiind voluntară și anonimă. Un raport final detaliat urmează să fie publicat după stabilizarea eșantionului.
