PROFESIONAL. Riscul de epuizare profesională în rândul angajaților din sistemul public de sănătate este în creștere, a declarat la Târgu Mureș președintele Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR), Viorel Rotilă, în cadrul unei conferințe dedicate viitorului muncii în domeniul medical.
Evenimentul, intitulat „Viitorul muncii în sănătate. Adaptarea sistemului sanitar la noile realități ale pieței muncii prin intermediul negocierilor colective”, a adus în discuție presiunile tot mai mari asupra personalului medical din România.
Creștere semnificativă a riscului de burnout
Potrivit datelor prezentate de Viorel Rotilă, procentul angajaților din sistemul sanitar aflați în risc de burnout a crescut considerabil în ultimii ani. Dacă în perioada pandemiei aproximativ 19% dintre angajați se aflau în această zonă de risc, în 2024 procentul a ajuns la aproape 32%.
„Putem observa o creștere clară a indicatorului privind riscul de epuizare profesională. În timpul pandemiei vorbeam de 19% dintre angajați aflați în zona de risc, iar în 2024 am ajuns la aproape 32%”, a declarat Viorel Rotilă.
Una dintre categoriile cele mai expuse este cea a medicilor care efectuează gărzi. Conform datelor analizate, 89% dintre medicii de gardă se află într-o zonă de risc de burnout, dintre care 38% în risc ridicat și 51% în risc mediu.
Liderul FSSR a precizat că, la nivel european, aproximativ unul din trei angajați se află într-o zonă de risc ridicat de epuizare profesională, iar în cazul medicilor situația este considerată critică. De asemenea, studiul arată că angajații mai tineri sunt mai afectați decât cei cu experiență mai mare.
Starea personalului medical s-a deteriorat între 2021 și 2024
Datele provin din studiul longitudinal BATEREP, care analizează evoluția stării de bine a angajaților din sistemul medical. Rezultatele indică o deteriorare vizibilă între 2021 și 2024.
Potrivit cercetării, 55,3% dintre angajații din sănătate se află în zone de risc (portocaliu sau roșu), în timp ce doar 44,7% sunt în zona verde, fără risc major de epuizare profesională. Una dintre cauzele frecvent menționate este programul de muncă.
Tot mai mulți angajați iau în calcul plecarea din sistem
Studiul evidențiază și o legătură puternică între burnout și percepția asupra veniturilor. Aproximativ o treime dintre angajați ar lua în calcul părăsirea sistemului medical.
O altă cercetare realizată la sfârșitul anului 2025 și începutul lui 2026, privind satisfacția salarială și calitatea vieții profesionale, indică faptul că intenția de plecare este strâns legată de modul în care angajații percep condițiile de muncă.
Datele prezentate la Târgu Mureș arată că 32% dintre angajații din sănătate se gândesc să plece din sistem, iar 26,8% sunt încă indeciși. Astfel, în total, 58,8% din forța de muncă se află într-o zonă de risc.
Nemulțumiri legate de salarii și plata gărzilor
Una dintre concluziile studiului este că insatisfacția salarială este larg răspândită în sistemul sanitar. Evoluția salariilor este percepută negativ, iar nemulțumirile sunt amplificate de modul de calcul al sporurilor, de nivelul scăzut al plății gărzilor și de blocarea plății orelor suplimentare.
Propuneri pentru îmbunătățirea situației
Evenimentul de la Târgu Mureș a fost organizat de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, împreună cu Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” și Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Mureș. La discuții au participat reprezentanți ai sistemului medical, ai sindicatelor și ai instituțiilor publice, precum prof. univ. dr. Horațiu Suciu, viceprimarul Călin Moldovan, senatorul dr. Lucian Mărginean, senatorul dr. Cristian Vântu, deputatul dr. Vass Levente, subprefectul Cîmpeanu Alexandru, Andrei Cosmin David – director general al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, Ovidiu Butuc – director general al CJAS Mureș.
Pe baza datelor colectate, cercetătorii au formulat 18 recomandări, grupate pe patru niveluri de intervenție: legislativ, instituțional, managerial și strategic.
Printre măsurile propuse se numără indexarea periodică a salariilor, revizuirea grilelor salariale, actualizarea bazei de calcul pentru sporuri, majorarea plății gărzilor și deblocarea plății orelor suplimentare.
De asemenea, specialiștii recomandă realizarea unui audit național al salarizării, publicarea criteriilor de acordare a sporurilor, implementarea unor programe de prevenire a burnout-ului și adoptarea unor măsuri pentru reducerea migrației personalului medical.
