INVESTIGAȚIE. Un specialist IT al Partidului Tisza a recunoscut că a fost recrutat de servicii de informații străine.
O înregistrare recent declasificată, publicată de guvernul Ungariei, aduce o dezvoltare decisivă într-un caz de securitate națională în curs: un fost specialist IT legat de Partidul Tisza (condus de Peter Magyar) a recunoscut, cu propriile cuvinte, că a fost recrutat de servicii de informații străine și pregătit pentru o operațiune ulterioară.
Imaginile video, publicate din procedurile efectuate de Oficiul pentru Protecția Constituției, reprezintă o dovadă concludentă că acest caz nu este simplă retorică politică, ci o problemă reală de securitate națională.
În centrul cazului se află declarația specialistului IT identificat ca D.H., care afirmă în înregistrare că, după ce a reflectat asupra activităților sale trecute, crede că a fost atras, fără să știe inițial, într-un proces structurat de recrutare. „M-am gândit mult la ce s-a spus și la tot restul (…) și, din păcate, înclin spre concluzia că a fost un fel de recrutare, care mă pregătea pentru o operațiune ulterioară”, a declarat el anchetatorilor.
El a recunoscut, de asemenea, că a fost „păcălit” de acest proces, o admitere pe care oficialii ungari o consideră ca eliminând orice dubiu rămas cu privire la natura rețelei.
Potrivit mărturiei lui D.H., procesul a început cu ceea ce părea a fi un program internațional de instruire în apărare cibernetică, legat de Estonia. Cursul, promovat ca o inițiativă acreditată NATO, s-a desfășurat integral online și a implicat participanți din mai multe țări, inclusiv Statele Unite și Franța. Totuși, au apărut mai multe semne de alarmă: instituția nu avea o prezență fizică verificabilă; certificatul emis după finalizare nu putea fi validat în sistemele oficiale; participanții nu aveau contact direct cu un campus real sau cu o administrație.
Aceste inconsecvențe l-au determinat pe D.H. să concluzioneze ulterior că programul ar fi putut servi ca o capcană de recrutare, mai degrabă decât ca un centru de formare legitim.
Ca parte a programului, D.H. a declarat că deplasările în locații străine au devenit practic obligatorii după izbucnirea războiului din Ucraina. Una dintre aceste destinații a fost Kievul, unde a întâlnit persoane legate de operațiuni cibernetice ucrainene. El a descris cum a fost prezentat, printr-un intermediar estonian, unui contact ucrainean identificat ca „Davidov”, pe care l-a caracterizat ca fiind un ofițer de legătură oficial legat de structurile de apărare cibernetică de stat.
Întâlnirea a reunit un mic grup internațional, inclusiv participanți polonezi și ucraineni, cu scopul declarat de a coordona o cooperare mai avansată. Inițial, D.H. a spus că activitățile s-au concentrat pe operațiuni cibernetice defensive, în special contracararea atacurilor cibernetice rusești. Însă el a susținut că, în timp, natura sarcinilor a început să se schimbe. „La început era defensiv (…) dar mai târziu a devenit mai ofensiv ca natură”, a afirmat el.
El a observat, de asemenea, că comunicarea și coordonarea se făceau adesea prin canale online anonime, inclusiv platforme de mesagerie criptate, unde participanții foloseau pseudonime și își schimbau frecvent identitățile.
Mărturia sugerează că activitățile grupului au evoluat dincolo de măsuri pur defensive. Potrivit lui D.H., au existat discuții despre participarea la atacuri cibernetice, deși el a susținut că personal nu a luat parte la operațiuni care vizau infrastructura critică. De asemenea, și-a amintit că a întâlnit persoane în aceste rețele care exprimau ostilitate față de Ungaria, în special din cauza refuzului acesteia de a furniza arme Ucrainei.
Această schimbare, de la apărare la potențială activitate cibernetică ofensivă, este evidențiată de autoritățile ungare ca un indicator cheie că scopul rețelei depășea cooperarea legitimă în domeniul securității cibernetice.
Înregistrarea contrazice direct afirmațiile anterioare ale lui Bence Szabó, un fost oficial al Biroului Național de Investigații care a scurs informații clasificate către presa de opoziție finanțată din străinătate, conform cărora cazul ar fi motivat politic sau fabricat.
Potrivit guvernului, acțiunile Oficiului pentru Protecția Constituției au fost legale și necesare pentru protejarea securității naționale. Ei subliniază că:
-Focarul a fost exclusiv asupra potențialei activități de informații străine.
-Serviciile de contrainformații au acționat corespunzător pe baza dovezilor disponibile.
Autoritățile au precizat, de asemenea, că un ofițer de poliție citat anterior în presă nu avea acces la întregul tablou de informații și nu putea cunoaște contextul mai larg.
Publicarea înregistrării pare să vizeze nu doar publicul intern, ci și observatorii internaționali. Cazul trebuie înțeles ca parte a unui model mai larg de încercări străine de a influența afacerile interne din Europa, cu accent pe legăturile ucrainene.
Poziția guvernului este clară: nu este vorba despre politică de partid, ci despre suveranitate.
În contextul alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026, în care Peter Magyar și Partidul Tisza reprezintă principala provocare la adresa premierului Viktor Orbán, guvernul ungar subliniază că demascarea unor astfel de legături cu servicii de informații străine (în special cu elemente ucrainene) este esențială pentru apărarea independenței țării și prevenirea interferențelor externe în procesul democratic.
Viktor Orbán a scris pe rețelele de socializare următorul mesaj referitor la acest caz: „Nu mai sunt întrebări. Informaticianul din Tisza a recunoscut că a fost recrutat de ucraineni.
Mărturia sa este publică, oricine o poate asculta. Serviciul maghiar de contraspionaj și-a făcut datoria. Vom apăra pacea și securitatea Ungariei.„
Acest caz ridică întrebări serioase despre modul în care forțe externe ar putea încerca să influențeze scena politică ungară prin intermediul rețelelor cibernetice și al personalului tehnic din partidele de opoziție. Autoritățile promit să continue investigațiile pentru a proteja securitatea națională a Ungariei.
