ACORD. Miercuri, 8 aprilie 2026, Israelul a lansat cea mai intensă campanie de bombardamente de până acum asupra Libanului, vizând în special pozițiile Hezbollah. Atacurile au provocat cel puțin 254 de morți și peste 1.100 de răniți (conform datelor Civil Defense libanez), cu lovituri masive în Beirut, valea Beqaa și sudul țării, distrugând clădiri și centre de comandă.
Iranul a reacționat vehement, avertizând că aceste acțiuni fac imposibilă continuarea discuțiilor de pace. Mohammed Bager Qalibaf, președintele Parlamentului iranian și negociator principal, a transmis un mesaj ferm către Statele Unite: orice negocieri devin nerezonabile cât timp Israelul continuă agresiunea împotriva Hezbollahului libanez. Teheranul susține că armistițiul fragil de două săptămâni, negociat cu Washingtonul, ar trebui să acopere și Libanul, și a amenințat cu răspunsuri dure dacă atacurile nu încetează imediat.
Donald Trump a clarificat poziția americană, declarând că acordul de încetare a focului nu se extinde asupra conflictului dintre Israel și Hezbollah. Vicepreședintele JD Vance, desemnat să conducă delegația SUA la negocierile directe cu Iranul (programate să înceapă sâmbătă la Islamabad, Pakistan), a declarat de la Budapesta că iranienii au interpretat greșit armistițiul, iar Libanul nu este inclus explicit în prevederi.
Divergențele majore persistă și pe tema programului nuclear iranian. Trump afirmă că Iranul a acceptat să oprească îmbogățirea uraniului și să predea stocurile existente, menționând pe rețeaua sa de socializare o cooperare SUA-Iran pentru „a dezgropa și elimina tot praful nuclear îngropat”. În schimb, negociatorii iranieni susțin că li se va permite continuarea îmbogățirii uraniului conform termenilor acordului – termeni care rămân ambigui și interpretați diferit de fiecare parte.
Deși atât Washingtonul, cât și Teheranul și-au revendicat victoria, problemele de fond ale conflictului rămân nerezolvate. Incertitudinile s-au transferat rapid asupra piețelor financiare și a securității energetice globale. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a fost aproape blocat după ce Iranul a oprit temporar tranzitul petrolierelor ca reacție la bombardamentele din Liban, iar temerile legate de mine marine au determinat navele să evite zona.
Joi dimineața, prețul țițeiului Brent a urcat brusc peste 97 de dolari pe baril, de la aproximativ 91 de dolari miercuri dimineața, imediat după anunțarea armistițiului.
Lideri din 13 țări europene, alături de Japonia și Canada, au emis o declarație comună prin care salută armistițiul, dar cer oprirea imediată a ostilităților pentru a preveni o criză energetică globală severă. Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat „în termenii cei mai duri” atacurile israeliene „fără discriminare” asupra Libanului, solicitând ca această țară să fie „pe deplin acoperită” de acordul de armistițiu.
Tot miercuri, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte din Arabia Saudită (inclusiv o conductă petrolieră est-vest care transportă țiței spre Marea Roșie, ocolind Hormuz), precum și asupra Kuweitului, Bahrainului și Emiratelor Arabe Unite. Aceste acțiuni au amplificat tensiunile regionale chiar și după anunțarea încetării focului cu SUA.
