LEGISLATIV. Un nou proiect de lege (PL-x 565/2025), aflat acum în procedură de urgență la Senat, modifică regulile privind prelucrarea datelor personale de către autoritățile de securitate națională. Deși pare o aliniere la standardele europene, experții avertizează că textul riscă să permită o supraveghere în masă extinsă, susținută de algoritmi AI și baze de date masive, cu un control independent foarte limitat.
Ce permite noua lege
Proiectul acordă SRI, SIE, SPP, MAI, MApN și altor structuri dreptul explicit de a crea, administra și folosi baze de date, sisteme informatice, aplicații, sisteme de comunicații și alte resurse online. Acestea pot prelucra date cu caracter personal prin mijloace automate (inclusiv inteligență artificială), permițând analiza rapidă a volumelor mari de informații.
Datele ar urma să fie verificate la fiecare cinci ani și șterse dacă nu mai sunt necesare pentru securitate națională. Totuși, intervalul lung și lipsa unor mecanisme clare de contestare ridică semne serioase de întrebare.
Supraveghere cu AI și riscuri
Specialiștii, printre care Tudor Galoș și Bogdan Manolea, atrag atenția că mijloacele automate pot duce la un Big Brother generalizat. Un algoritm poate analiza simultan profiluri, relații, metadate și tipare comportamentale, reconstruind viața unei persoane fără a citi conținutul conversațiilor. Exemple precum sistemele Palantir arată potențialul de agregare masivă a datelor, dar și pericolele când lipsesc limite clare.
Probleme majore de control:
-Lipsa mandatului judecătoresc prealabil pentru noile baze de date;
-Formulări vagi („alte resurse în mediul online”, „amenințări hibride”);
-Control parlamentar formal – comisii care primesc răspunsuri fără detalii operative;
-Absența evaluărilor obligatorii de impact asupra drepturilor fundamentale;
-Risc de includere automată a jurnaliștilor, activiștilor sau cetățenilor vocali.
Legea încearcă să remedieze condamnări CEDO anterioare (cazurile Bucur și Rotaru), dar riscă să creeze o supraveghere tehnologic avansată fără garanții democratice suficiente. Proiectul se află la Senat și ridică mari întrebări privind constituționalitatea și protecția datelor personale.
