FINANCIAR. Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat statele membre ale Uniunii Europene că, fără măsuri urgente și profunde de reformă, datoria publică a blocului comunitar va deveni nesustenabilă în următorii ani.
Potrivit documentului prezentat miniștrilor de Finanțe din UE la reuniunea informală de la Nicosia, cheltuielile masive din trei domenii cheie: pensii, energie și apărare, vor exercita o presiune enormă asupra bugetelor naționale în următorii 15 ani.
Prognoza sumbră a FMI
FMI estimează că, în absența unor schimbări structurale majore, datoria publică medie a unei țări europene ar putea ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu față de nivelul actual. Instituția subliniază că abordarea actuală, bazată pe măsuri temporare și ajustări minore, și-a atins limitele.
„Abordarea bazată pe improvizații își atinge limitele. Reformele graduale sau ajustările de suprafață sunt, cel mai probabil, inadecvate”, se arată în analiza FMI.
Principalele recomandări ale FMI
-Sisteme de pensii: Creșterea vârstei de pensionare și reformarea profundă a sistemelor actuale pentru a reduce presiunea asupra cheltuielilor bugetare.
-Piața muncii: Stimularea mobilității forței de muncă la nivel european, astfel încât lucrătorii să se poată muta mai ușor acolo unde există locuri de muncă disponibile.
-Sectorul energetic: Integrarea completă a piețelor energetice și atragerea de capital privat pentru investiții masive în infrastructură.
-Apărare și investiții strategice: Finanțarea comună la nivel european prin împrumuturi comune (eurobonduri) pentru proiecte considerate „bunuri publice europene”, cum ar fi apărarea, energia și inovarea.
Reacții mixte în UE
Propunerea privind datoria comună rămâne extrem de controversată. Țări precum Franța, Italia și Spania susțin ideea, în timp ce Germania și statele nordice se opun ferm, considerând-o un risc moral pentru disciplinele bugetare.
Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a recunoscut că acest subiect va fi intens dezbătut în lunile următoare.
FMI concluzionează că Europa se află la o răscruce: fie implementează reforme structurale dure acum, fie riscă o criză a datoriei publice cu consecințe grave pe termen lung.
