POLITIC. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, cu mandatul de a forma un nou guvern. Decizia a provocat reacții puternice și poziții clar delimitate din partea principalelor formațiuni politice.
USR a transmis una dintre cele mai ferme poziții. Liderul formațiunii, Dominic Fritz, a declarat că partidul va discuta cu Eugen Tomac din respect pentru președinte, dar a tras o linie roșie clară: „Nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD nu este acceptabilă”. El a subliniat că USR susține doar un guvern care include miniștri ai formațiunii sale, considerând că doar în acest fel se poate asigura o reformă reală. Fritz a avertizat că, fără asumare politică, un guvern format doar din tehnocrați nu va avea puterea necesară să facă „curățenia” de care România are nevoie.
O poziție similară a venit și din partea PNL. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis că România are nevoie de un guvern cu legitimitate politică reală și cu capacitatea de a construi majorități funcționale. El a atras atenția că o soluție tehnocrată riscă să prelungească incertitudinea politică și a subliniat importanța menținerii reformelor și a disciplinei bugetare. Liberalii au reiterat că nu vor participa la formarea și nu vor susține niciun guvern în care PSD să fie prezent, direct sau indirect.
PSD a adoptat o poziție mai deschisă. Liderul partidului, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații sunt dispuși să discute cu Eugen Tomac despre formarea unei majorități parlamentare. Totuși, el a condiționat eventuala susținere de clarificarea programului de guvernare și a componenței cabinetului. Printre principiile invocate de PSD se numără: reluarea investițiilor, crearea de locuri de muncă, protejarea românilor cu venituri mici și medii și sprijinirea IMM-urilor românești.
Din tabăra AUR, liderul senatorilor Petrișor Peiu a avut o reacție dură, comparând desemnarea lui Tomac cu practici din perioada regelui Carol al II-lea și acuzând o tendință autoritară. El a susținut că, într-un sistem democratic, guvernele ar trebui să rezulte din majorități parlamentare, iar dacă partidele nu reușesc să formeze o majoritate, soluția ar fi alegeri anticipate, nu numirea unui premier tehnocrat de către președinte.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a oferit o interpretare mai nuanțată. El consideră că desemnarea lui Eugen Tomac nu a fost întâmplătoare, ci o mișcare calculată de Nicușor Dan pentru a asigura șanse reale de obținere a unei majorități parlamentare. Pîrvulescu a mai apreciat că un eventual guvern condus de Tomac ar putea fi unul prezidențial și independent, cu șanse bune să reziste cel puțin până în primăvara sau vara anului 2027.
Reacțiile partidelor arată o scenă politică profund divizată, în care liniile de demarcație sunt clare, mai ales în ceea ce privește implicarea PSD în viitoarea formulă guvernamentală.
