MIGRAȚIE. UE pune în aplicare, începând de vineri, noul Pact privind migrația și azilul, un set de reguli care schimbă modul în care sunt gestionate sosirile ilegale și introduce un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre. După o perioadă de tranziție de 12 luni, toate țările UE trebuie să respecte noile prevederi.
Una dintre cele mai controversate măsuri este mecanismul de repartizare a refugiaților, prin care statele membre trebuie să contribuie la gestionarea presiunii migratorii din țările aflate în prima linie, precum Spania, Italia, Grecia și Cipru. Acest sprijin poate lua forma preluării unor migranți, a unui ajutor operațional sau tehnic ori a unei contribuții financiare.
Statele care refuză relocarea migranților vor fi obligate să achite câte 20.000 de euro pentru fiecare persoană pe care nu o primesc, dacă aleg să nu participe la sistemul de cote. Există însă guverne care preferă această variantă financiară, în timp ce Ungaria și Slovacia și-au exprimat opoziția inclusiv față de plata acestor contribuții.
Pactul introduce și controale mai stricte la frontierele externe ale Uniunii Europene. Orice persoană care intră ilegal pe teritoriul comunitar va trebui identificată în maximum șapte zile, iar autoritățile vor aplica proceduri accelerate pentru analizarea cererilor de azil.
Un rol esențial îl va avea sistemul Eurodac, baza europeană de date utilizată pentru identificarea migranților. Acesta va fi extins prin includerea imaginilor faciale, iar vârsta minimă pentru colectarea datelor biometrice va fi redusă de la 14 la 6 ani, măsură menită să faciliteze identificarea persoanelor care intră în UE.
De asemenea, procedura de soluționare a unei cereri de azil va trebui finalizată în cel mult 12 săptămâni, interval în care autoritățile vor analiza solicitarea și, dacă aceasta este respinsă, vor emite și decizia de returnare. Procedura rapidă va fi obligatorie pentru migranții considerați un risc de securitate sau pentru cei proveniți din state în care rata de aprobare a cererilor de azil în Uniunea Europeană este sub 20%.
Noul pact prevede și un Regulament de Criză, care poate fi activat atunci când un val masiv de migranți amenință să depășească capacitatea unui stat membru. În astfel de situații, după aprobarea Bruxelles-ului, țara afectată poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil și poate prelungi perioada de detenție la frontieră peste limita standard de 12 săptămâni.
În același timp, celelalte state membre vor fi supuse unei presiuni și mai mari pentru relocarea urgentă a migranților, mecanismul de solidaritate devenind mai strict în perioadele de criză.
Un alt element introdus de pact este conceptul de „instrumentalizare a migrației”, care vizează situațiile în care state din afara Uniunii folosesc fluxurile migratorii ca instrument de presiune geopolitică pentru destabilizarea UE. În asemenea cazuri, țara afectată va putea aplica automat cele mai restrictive măsuri de control la frontieră, indiferent de originea migranților.
Pentru consolidarea securității la frontierele externe, Uniunea Europeană va implementa și noile sisteme digitale EES și ETIAS, destinate identificării biometrice a călătorilor și depistării șederilor ilegale. Totodată, Bruxelles-ul continuă colaborarea cu state de tranzit precum Tunisia și Maroc, în încercarea de a limita plecările migranților către teritoriul european.
