PREȚURI. În contextul unei inflații persistente ridicate, un experiment recent arată o situație paradoxală: același coș de cumpărături de bază costă mai mult în supermarketurile din România decât în cele din Italia, deși salariile italienilor sunt semnificativ mai mari.
Inflația din România, lider european la scumpiri
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în luna mai 2026, inflația a ajuns la 10,9%, menținând România în fruntea clasamentului scumpirilor din UE. De la începutul anului, rata cumulată a urcat la 3,7%.
În ultimul an, alimentele de bază au înregistrat creșteri importante:
• Cafea +21,12%
• Ouă +14,12%
• Lapte de vacă +11,98%
• Carne de bovine +11,58%
Creșteri semnificative s-au înregistrat și la pâine, pește și fructe proaspete. Singurele produse cu scăderi ușoare au fost cartofii, mălaiul și făina.
Experimentul București – Roma: Diferența de prețuri
Jurnaliștii de la Observator News au comparat un coș identic format din 10 produse esențiale (aceleași branduri și cantități):
• În România: Coșul a ajuns la 174 de lei (față de 160 de lei acum patru luni, deci +14 lei).
• În Italia: Același coș a costat doar 23 de euro (echivalentul a aproximativ 120 de lei).
Diferența: Românii plătesc cu 54 de lei mai mult pentru exact aceleași produse.
Cauzele principale ale scumpirilor
Diferența majoră vine din ritmul diferit al inflației:
• Italia: Inflație controlată la 3,2% (creșteri sub 1% la alimente, conform ISTAT).
• România: Inflație de aproximativ 11%.
Economiștii identifică doi factori principali: creșterea prețurilor la carburanți și deprecierea leului, amplificate de instabilitatea politică.
Ce fac vecinii? Modelul bulgar
În contrast, Bulgaria a adoptat o lege radicală care interzice scumpirile nejustificate economic. Noile reguli impun transparență pentru lanțurile de magazine și sancțiuni dure:
• Amenzi de până la 10.000 de euro pentru persoane fizice
• Amenzi de până la 100.000 de euro pentru companii
Legea intră în vigoare în august 2026. Deși salutată de consumator, este criticată de opoziție pentru riscul de a distorsiona economia de piață.
Situația ridică semne de întrebare serioase despre eficiența politicilor economice din România și capacitatea autorităților de a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor.
