ECONOMIE. Leul continuă să fie sub presiune, iar moneda europeană se menține la un nivel apropiat de maximul istoric atins după căderea Guvernului Bolojan. Deși șocul inițial s-a mai temperat, cursul euro-leu nu a revenit la nivelurile anterioare, în timp ce inflația își continuă ascensiunea.
Momentul care a declanșat turbulențele pe piața valutară a fost demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, pe 6 mai 2026. Atunci, euro a urcat până la 5,2688 lei, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după o apreciere de aproximativ 3,5% în doar câteva zile.
Ulterior, moneda națională a recuperat doar o parte din terenul pierdut, iar în prezent cursul oscilează în jurul valorilor de 5,23-5,25 lei pentru un euro, fără semne clare că ar putea reveni în zona de 5 lei/euro.
Analiștii financiari consideră că această variantă nu mai este realistă, iar atenția s-a mutat asupra noului prag de echilibru, estimat între 5,20 și 5,35 lei pentru un euro.
Înainte ca scena politică să intre în criză, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro, ceea ce evidențiază deprecierea rapidă a monedei naționale.
O analiză realizată de Erste Bank arată că rămâne neclar până unde este dispusă Banca Națională a României să intervină pentru susținerea leului, însă specialiștii estimează că nivelul de echilibru s-ar putea situa în jurul valorii de 5,35 lei/euro.
În același timp, inflația continuă să crească. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, rata anuală a ajuns în luna mai la 10,85%, față de 10,71% în aprilie. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la servicii, cu 13,53%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 12,54%, și de alimente, care s-au scumpit cu 6,78%.
Chiar dacă în prima parte a lunii iunie euro s-a stabilizat în intervalul 5,23-5,26 lei, presiunea asupra cursului rămâne ridicată. Pe 17 iunie, cursul oficial era de 5,2328 lei pentru un euro, confirmând că leul nu și-a recăpătat forța dinaintea crizei politice.
Incertitudinea politică reprezintă unul dintre principalii factori care apasă asupra monedei naționale. România este condusă de peste 40 de zile de un guvern interimar, iar lipsa unei stabilități guvernamentale continuă să afecteze încrederea investitorilor și a piețelor financiare.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat, la sfârșitul lunii mai, că intervențiile BNR din acest an au fost mult mai reduse decât cele din primăvara lui 2025, când presiunile asupra leului au fost considerabil mai puternice. Potrivit acestuia, banca centrală dispune de suficiente rezerve pentru a permite o flexibilitate mai mare a cursului.
Isărescu a precizat că BNR a cumpărat în principal valută de la Ministerul Finanțelor, evitând astfel fluctuații puternice în perioadele în care statul trebuia să convertească sume importante provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe.
Economiștii avertizează însă că riscurile nu au dispărut. Deficitele ridicate, instabilitatea politică și posibilitatea ca populația și investitorii să își transforme economiile în euro pot alimenta un nou val de depreciere a leului. În cazul în care încrederea în economia României va continua să scadă, cursul valutar ar putea înregistra noi creșteri importante.
