ECONOMIE. România rămâne statul cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, după ce în luna mai a înregistrat o rată anuală de 9,7%, aproape de trei ori peste media europeană, care s-a situat la 3,3%, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.
Comparativ cu luna aprilie, când rata inflației era de 9,5%, prețurile au continuat să urce, consolidând poziția României în fruntea clasamentului european.
Profesorul Adrian Mitroi, specialist în finanțe și economie comportamentală la Academia de Studii Economice (ASE), explică faptul că principalele cauze ale inflației sunt dezechilibrele interne ale economiei, care nu mai reușește să susțină ritmul de creștere al veniturilor populației.
România se îndepărtează de media europeană
Conform statisticilor Eurostat, rata armonizată a inflației (IAPC) a urcat constant în ultimele luni: 8,3% în februarie, 9% în martie, 9,5% în aprilie și 9,7% în mai. În același interval, media din Uniunea Europeană a rămas în jurul nivelului de 3%.
La polul opus se află Suedia, cu o inflație de doar 1,1%, urmată de Danemarca și Cehia, ambele cu 1,8%. După România, cele mai ridicate valori au fost raportate de Bulgaria (6,3%) și Lituania (5,1%).
În zona euro, inflația a fost alimentată în principal de creșterea prețurilor din sectorul serviciilor și al energiei, însă în cazul României explicațiile sunt mai complexe.
Adrian Mitroi: Inflația este modul prin care economia își corectează dezechilibrele
Potrivit profesorului ASE, inflația și presiunea asupra cursului valutar reprezintă mecanismele prin care economia reacționează atunci când majorările de venituri nu sunt susținute de creșterea productivității.
„O economie cu probleme structurale, cum este România, are foarte puține instrumente prin care poate compensa politicile economice fără rezultate. Inflația este unul dintre aceste mecanisme. În ultimii ani au fost adoptate măsuri economice și sociale care au fost respinse de piață prin două efecte: inflația și deprecierea cursului de schimb”, a explicat Adrian Mitroi.
În opinia sa, Banca Națională a României (BNR) va fi nevoită să accepte în perioada următoare o depreciere mai accentuată a leului, care ar putea ajunge în jurul valorii de 5% anual, față de ritmul de 2,5-3% urmărit până acum.
Veniturile au crescut mai repede decât economia
Profesorul susține că una dintre principalele probleme este faptul că salariile și celelalte venituri au avansat într-un ritm mai rapid decât capacitatea economiei de a produce valoare.
„Am reușit să creștem nivelul de trai prin majorarea veniturilor, însă nu producem suficient pentru a susține aceste creșteri. Economia internațională refuză să acorde girul acestor venituri și reacționează prin presiune asupra inflației și a cursului de schimb”, afirmă Mitroi.
Acesta avertizează că România pierde din competitivitate, iar unele investiții internaționale sunt direcționate către alte piețe considerate mai atractive din punct de vedere economic.
Rolul limitat al BNR în combaterea inflației
În analiza sa, Adrian Mitroi consideră că BNR are posibilități reduse de intervenție, deoarece o mare parte din inflație este generată de factori interni, precum politicile fiscale și dezechilibrele economice.
„O bună parte a inflației este produsă în interiorul economiei. Există și influențe externe, precum energia sau combustibilii, însă componenta internă este cea dominantă. Din acest motiv, banca centrală nu dispune de foarte multe instrumente pentru a reduce rapid inflația”, a explicat profesorul.
În opinia sa, BNR va continua să adopte o politică monetară prudentă și nu va reduce agresiv dobânzile chiar dacă ritmul inflației va începe să încetinească.
Economia riscă să intre într-o perioadă dificilă
Economistul avertizează că cea mai mare provocare pentru România nu este doar nivelul ridicat al inflației, ci asocierea acesteia cu încetinirea activității economice.
Scăderea consumului începe să reducă presiunea asupra prețurilor, însă în același timp economia dă semne de slăbiciune, iar România a intrat deja în recesiune tehnică.
„Ne aflăm într-o situație complicată, în care avem simultan inflație ridicată și lipsă de creștere economică. Este o combinație dificilă, iar soluțiile nu sunt deloc populare: disciplină bugetară, reducerea cheltuielilor publice și reforme structurale reale”, a concluzionat profesorul Adrian Mitroi.
