SALARII. Guvernul a prezentat proiectul noii legi a salarizării unitare, un document considerat esențial pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR. Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, reforma urmărește reducerea diferențelor salariale din sistemul public, eliminarea celor mai multe sporuri și introducerea unui sistem bazat pe echitate și performanță.
Oficialul a dat asigurări că niciun angajat din sectorul public nu va avea un salariu mai mic decât cel aflat în plată în prezent, însă grilele vor fi reorganizate, iar o parte dintre veniturile suplimentare vor fi integrate în salariul de bază.
Peste jumătate dintre bugetari vor primi majorări
Conform estimărilor prezentate de Guvern, aproximativ 56% dintre angajații din sistemul public vor beneficia de creșteri salariale începând cu aplicarea noii legi. Restul de 44% nu vor pierde bani, diferențele urmând să fie acoperite prin plăți compensatorii individuale.
Noua valoare de referință salarială va fi stabilită la 4.100 de lei, iar viitoarele majorări vor depinde atât de evoluția PIB-ului, cât și de rezultatele reformei administrative și de reducerea cheltuielilor de personal.
Dispar 87 de sporuri
Una dintre cele mai importante modificări vizează sistemul de sporuri. Din cele 151 existente în prezent, 87 vor fi eliminate, iar cele care rămân vor fi plafonate la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții.
O parte dintre sporurile permanente vor fi incluse în salariul de bază, iar în locul acestora va fi introdus un sistem de bonusuri de performanță, cu valori cuprinse între 10% și 20% din salariul de bază. Aceste bonusuri vor putea fi acordate unui număr de cel mult 30% dintre angajații unei instituții.
Cine câștigă cel mai mult
Noua grilă salarială aduce creșteri importante pentru mai multe categorii profesionale.
Printre beneficiari se numără:
- cercetătorii științifici, care vor avea o majorare de aproximativ 45% a salariului de bază;
- profesorii cu studii superioare, cu o creștere de circa 17%;
- muzeografii, care vor beneficia de majorări de până la 31%;
- asistenții sociali, pentru care salariile de bază vor crește cu aproximativ 40%;
- debutanții din sistemul public, pentru care sunt prevăzute creșteri semnificative.
Judecătorii, printre puținele categorii fără majorări
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, în cazul magistraților, salariile actuale au ajuns peste nivelul prevăzut în grila unitară, ca urmare a unor hotărâri judecătorești și a diferitelor asimilări legislative.
Noua lege prevede reașezarea acestor venituri în grila națională, însă fără diminuarea sumelor aflate în plată. Diferențele vor fi menținute sub forma unor plăți compensatorii individuale până când grila salarială va recupera aceste decalaje.
Administrația locală revine în grila unitară
O altă schimbare importantă vizează primăriile și consiliile județene, unde salariile vor fi stabilite din nou prin legea salarizării unitare.
Executivul susține că, în prezent, există diferențe foarte mari între salariile din administrația locală și cele din administrația centrală, iar noul sistem urmărește eliminarea acestor dezechilibre.
Cresc și salariile demnitarilor
Proiectul prevede și majorări pentru demnitari, inclusiv pentru miniștri, ale căror salarii ar urma să crească cu aproximativ 22%, ceea ce înseamnă aproape 2.500 de lei în plus.
Ministrul interimar al Muncii a precizat însă că Guvernul a solicitat Comisiei Europene posibilitatea amânării aplicării acestor majorări, însă răspunsul primit a fost că legea trebuie implementată simultan pentru toate categoriile profesionale.
Dragoș Pîslaru: „Nu este o lege a majorărilor salariale”
Ministrul a subliniat că scopul proiectului nu este creșterea generalizată a salariilor, ci crearea unui sistem mai echitabil și mai predictibil.
Potrivit acestuia, principiul de bază al noii legislații este „muncă egală, salariu egal”, astfel încât persoane aflate pe funcții similare să nu mai fie plătite diferit în instituții diferite.
Proiectul va rămâne în dezbatere publică înainte de adoptare, iar Guvernul intenționează ca noua lege a salarizării să intre în vigoare în cadrul angajamentelor asumate prin PNRR, fără modificări majore în următorii cinci ani.
