LEGISLATIV. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care majorează cotele de extragere a ursului brun pentru anul 2026. Decizia permite continuarea procedurii de promulgare a actului normativ, care dublează numărul exemplarelor ce pot fi recoltate în scop de prevenție și intervenție.
CCR a declarat constituțională legea privind cotele pentru ursul brun
Potrivit deciziei CCR, obiecția de neconstituționalitate formulată de șeful statului a fost respinsă, ceea ce înseamnă că legea poate intra în vigoare după finalizarea procedurilor prevăzute de Constituție.
Actul normativ modifică prevederile Ordonanței de Urgență nr. 81/2021, care reglementează măsurile de intervenție pentru prevenirea și combaterea atacurilor produse de urși asupra persoanelor, animalelor și bunurilor.
Prin noua lege, pentru anul 2026 sunt stabilite cote de 859 de exemplare la nivel de prevenție și 110 exemplare la nivel de intervenție. Comparativ, legislația aflată în vigoare prevedea anterior extragerea a 426 de urși pentru prevenție și 55 pentru intervenție.
Ce prevede noua lege
Legea stabilește că exemplarele încadrate la categoria de intervenție vor putea fi extrase până la 31 decembrie 2026.
Totodată, actul normativ menține interdicția privind recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani, precum și în zonele în care activitatea de vânătoare este interzisă prin Legea vânătorii.
Scopul declarat al modificărilor este reducerea numărului incidentelor provocate de urșii bruni, în condițiile în care atacurile asupra oamenilor și gospodăriilor au devenit tot mai frecvente în mai multe județe din România.
De ce a contestat Nicușor Dan legea
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, președintele Nicușor Dan a susținut că legea ridică probleme atât din perspectiva Constituției, cât și a legislației europene privind protecția speciilor sălbatice.
Șeful statului a argumentat că stabilirea prin lege a unor cote fixe de prevenție pentru ursul brun, specie strict protejată la nivel european, ar putea contraveni prevederilor Directivei Habitate, care permite eliminarea unor exemplare doar în situații excepționale, justificate științific și numai după epuizarea măsurilor non-letale.
Printre alternativele invocate se numără relocarea animalelor, instalarea de garduri electrice, gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și alte măsuri de prevenire a conflictelor dintre oameni și animale sălbatice.
Critici privind atribuțiile Parlamentului
Un alt argument prezentat în sesizare a vizat modul în care au fost stabilite cotele de extragere.
Președintele a susținut că decizia privind numărul de exemplare și distribuirea acestora pe fondurile cinegetice reprezintă o atribuție administrativă care ar trebui să revină Ministerului Mediului, nu Parlamentului, astfel încât hotărârile să poată fi contestate în instanță.
De asemenea, Nicușor Dan a reclamat faptul că legea nu prevede sancțiuni explicite pentru încălcarea interdicției privind împușcarea femelelor cu pui, nu introduce un sistem digital de monitorizare în timp real a cotelor și nu stabilește un mecanism automat care să împiedice depășirea plafonului aprobat.
Ce urmează după decizia CCR
Prin respingerea sesizării, CCR a confirmat constituționalitatea legii.
În continuare, președintele Nicușor Dan poate promulga actul normativ sau îl poate retrimite Parlamentului pentru reexaminare, înainte de promulgare.
Decizia vine pe fondul unei dezbateri intense privind gestionarea populației de urși bruni din România. În timp ce autoritățile locale și comunitățile afectate solicită măsuri mai ferme pentru reducerea atacurilor asupra populației, organizațiile de mediu avertizează că majorarea cotelor de extragere ar putea transforma măsurile de intervenție într-o formă de vânătoare planificată.
