MEDIU. Deputatul PSD Dumitrița Gliga a anunțat că Barajul Răstolița poate intra într-o nouă etapă de dezvoltare, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea privind neconstituționalitatea legii care vizează deblocarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de anul 2007.
Potrivit parlamentarului social-democrat, decizia CCR permite continuarea procedurilor pentru finalizarea unor investiții considerate strategice pentru sistemul energetic al României.
CCR a declarat constituțională legea privind deblocarea proiectelor hidroenergetice
Dumitrița Gliga a precizat că judecătorii Curții Constituționale au respins sesizarea formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii adoptate de Camera Deputaților în luna octombrie 2025.
În urma deciziei, legea care modifică OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate a fost declarată constituțională și urmează să fie promulgată.
Potrivit deputatului PSD, modificarea legislativă a fost inițiată de parlamentarii social-democrați și are ca obiectiv deblocarea proiectelor hidroenergetice aflate în execuție înainte de 29 iunie 2007.
Ce prevede noua lege
Conform modificărilor adoptate, Ministerul Mediului va avea obligația ca, în termen de 60 de zile, să modifice limitele unor arii naturale protejate, în situațiile în care acestea se suprapun peste investiții hidroenergetice aprobate prin hotărâri de guvern sau decrete de stat înainte de 29 iunie 2007 și aflate deja în curs de execuție.
Noua reglementare stabilește că suprafețele ocupate de amenajările hidroenergetice, inclusiv drumurile de acces, stațiile și liniile de evacuare a energiei, vor fi scoase din interiorul ariilor protejate.
Totodată, legea prevede păstrarea unei zone tampon cu o lățime minimă de 100 de metri între limitele noilor arii protejate și perimetrul investițiilor hidroenergetice.
Dumitrița Gliga: România are nevoie de aceste investiții
Deputatul PSD susține că modificarea legislativă este esențială pentru consolidarea securității energetice și pentru creșterea producției de energie regenerabilă.
„Finalizarea acestor amenajări reprezintă o sursă importantă de energie verde și predictibilă, necesară pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național. Nu putem renunța la investiții aflate aproape de finalizare, în care statul român a investit sume importante, în timp ce România încearcă să își atingă obiectivele climatice”, a transmis Dumitrița Gliga.
Ce se întâmplă cu Barajul Răstolița
Parlamentarul a amintit că, în luna aprilie 2025, Guvernul României a adoptat o Hotărâre de Guvern prin care a aprobat scoaterea din fondul forestier a terenurilor necesare realizării lacului de acumulare și a unei părți din drumurile de acces aferente Barajului Răstolița, tocmai pentru ca lucrările să poată continua.
Potrivit acesteia, din suprafața totală de 37,5263 hectare vizată de hotărâre, doar 0,63 hectare se află în interiorul Parcului Național Călimani.
Cu toate acestea, susține deputatul, această suprafață a reprezentat unul dintre argumentele invocate de mai multe organizații neguvernamentale (ONG) în procesele prin care au obținut suspendarea Acordului de Mediu, a Hotărârii de Guvern și sistarea lucrărilor la Barajul Răstolița.
Apel către Ministerul Mediului
În final, Dumitrița Gliga afirmă că își dorește ca Ministerul Mediului să susțină în instanță interesele statului român, având în vedere că avizele și acordurile pentru acest proiect au fost emise de instituțiile aflate în subordinea ministerului și, potrivit acesteia, cu respectarea tuturor procedurilor legale.
Decizia CCR reprezintă un pas important pentru reluarea investiției de la Răstolița, însă proiectul rămâne în continuare în atenția instanțelor, unde sunt în desfășurare mai multe litigii privind aspectele de mediu ale amenajării hidroenergetice.
