ENERGIE. Piața mondială a petrolului a trecut peste primul mare șoc fără explozia prețurilor anticipată de mulți analiști, însă acest echilibru fragil are un preț: rezervele strategice care au protejat economia globală au fost consumate în mare parte. Fondul Monetar Internațional avertizează că „plasa de siguranță” a pieței aproape a dispărut, iar o eventuală agravare a tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz ar putea declanșa o creștere puternică a prețurilor.
Potrivit unei analize realizate de FMI, înainte de izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, piața petrolului beneficia de un excedent de aproximativ 2 milioane de barili pe zi, ceea ce a oferit un tampon important împotriva unei crize majore de aprovizionare.
Ulterior însă, situația s-a schimbat radical. În perioada martie-mai, piața globală a înregistrat un deficit de aproape 4 milioane de barili pe zi, iar lipsa de ofertă nu a fost compensată în principal prin creșterea producției, ci prin folosirea masivă a stocurilor existente.
Rezervele strategice au absorbit șocul
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a coordonat cea mai mare eliberare de rezerve petroliere din istorie, cu aproximativ 400 de milioane de barili introduși pe piață.
În Statele Unite, nivelul stocurilor strategice a ajuns la cele mai mici valori din ultimele aproximativ patru decenii, după utilizarea intensă a rezervelor pentru stabilizarea pieței.
FMI explică faptul că trei factori principali au împiedicat o explozie imediată a prețurilor:
-scăderea consumului, în special în Asia, unde prețurile ridicate au redus cererea și au accelerat orientarea către alternative energetice;
-creșterea producției din afara Golfului Persic, cu aproape 2 milioane de barili pe zi față de 2025, datorită unor producători precum SUA, Venezuela, Guyana și Rusia;
-folosirea rezervelor strategice, care a acoperit cea mai mare parte a deficitului apărut pe piață.
FMI: „Rezerva de siguranță a fost consumată”
Datele prezentate de Fondul Monetar Internațional arată că, până la finalul lunii mai, stocurile globale coborâseră la aproximativ 1,2 miliarde de barili, aproape jumătate față de nivelul existent înainte de declanșarea conflictului.
FMI avertizează că această rezervă de protecție a fost practic epuizată, iar dacă perturbările din aprovizionare vor continua, piața petrolului ar putea intra în 2027 fără un mecanism important de protecție.
Într-un astfel de scenariu, orice nouă întrerupere majoră a producției sau transportului ar putea avea efecte mult mai puternice asupra prețurilor internaționale.
Petrolul ar putea ajunge la 100 sau chiar 150 de dolari pe baril
Analiștii susțin că piața nu a reflectat încă integral efectele reducerii ofertei din regiunea Golfului Persic.
Vivek Dar, analist la Commonwealth Bank, estimează că impactul complet al scăderii producției ar putea deveni vizibil abia după aproximativ zece săptămâni.
Într-un scenariu moderat, prețul petrolului Brent ar putea urca spre 100 de dolari pe baril. Însă dacă tensiunile din Strâmtoarea Ormuz se transformă într-o blocadă de lungă durată, unele estimări indică posibilitatea ca petrolul să atingă chiar niveluri de aproximativ 150 de dolari pe baril.
O asemenea creștere ar putea provoca o reducere severă a consumului, în special în economiile asiatice, pentru ca piața să își regăsească echilibrul.
Statele lumii se pregătesc să refacă rezervele pierdute
După consumarea stocurilor strategice, guvernele din mai multe regiuni ale lumii pregătesc un nou val de achiziții de petrol.
Potrivit informațiilor Reuters, mai multe state intenționează să cumpere sute de milioane de barili până în 2028 pentru refacerea rezervelor de siguranță.
Compania de analiză Kpler estimează că procesul de reaprovizionare ar putea genera o cerere suplimentară de până la 664.000 de barili pe zi până în trimestrul al treilea din 2027, ceea ce ar putea susține prețurile și limita eventualele scăderi.
State precum Japonia, Coreea de Sud și China analizează la rândul lor consolidarea rezervelor energetice, pe fondul temerilor privind securitatea aprovizionării.
Astfel, piața petrolului intră într-o nouă etapă: fără „scutul” rezervelor strategice care a absorbit șocurile recente, orice nouă criză geopolitică ar putea avea un impact mult mai rapid asupra prețurilor mondiale.
