SPRIJIN. Transparența ajutorului oferit Ucrainei rămâne un subiect de dispută aprinsă între autorități, societatea civilă și clasa politică. Guvernul refuză să publice detaliile privind sprijinul financiar și militar acordat Kievului, invocând motive de securitate națională, deși instanța a decis că anumite informații trebuie făcute publice.
Controversa a reapărut după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a pierdut procesul intentat de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, organizație care a solicitat acces la informații privind ajutoarele acordate Ucrainei din bani publici.
Potrivit deciziei instanței, Guvernul ar trebui să comunice numărul și data hotărârilor de Guvern prin care au fost aprobate formele de sprijin militar pentru Ucraina începând cu anul 2020, precum și informația dacă aceste acte sunt clasificate sau nu.
Guvernul invocă secretul militar pentru a păstra informațiile ascunse
Disputa a început în septembrie 2025, când Secretariatul General al Guvernului a refuzat solicitarea APADOR-CH de a face publice datele referitoare la ajutorul acordat Ucrainei.
Executivul s-a bazat pe prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, susținând că publicarea acestor date ar putea afecta interesele de securitate ale României.
Reprezentanții organizației au contestat această interpretare și au argumentat că numărul și data unei hotărâri de Guvern nu pot reprezenta informații clasificate, întrucât este vorba despre acte administrative emise de autorități publice.
APADOR-CH a atras atenția că ascunderea inclusiv a unor elemente administrative de bază poate crea suspiciuni și poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Nicușor Dan susține păstrarea confidențialității, Grindeanu cere publicarea datelor
Pozițiile politicienilor sunt împărțite. Președintele Nicușor Dan a declarat că anumite informații despre sprijinul oferit Ucrainei trebuie să rămână protejate, argumentând că astfel de date țin de securitatea națională.
La polul opus, liderul PSD Sorin Grindeanu consideră că românii au dreptul să știe cum au fost folosite resursele publice.
Acesta a indicat faptul că unele state aliate, precum Statele Unite și Polonia, au prezentat public informații despre sprijinul oferit Ucrainei.
O poziție similară a avut și ministrul Apărării, Radu Miruță, care susținea anterior că statul român ar trebui să ofere mai multă transparență privind contribuția sa la sprijinirea Ucrainei.
Guvernul ar putea amâna aplicarea deciziei instanței
Deși hotărârea judecătorească poate deveni obligatorie după epuizarea etapelor de contestare, fostul judecător CSM Toni Neacșu atrage atenția că mecanismele legale pentru sancționarea neexecutării sunt limitate.
Potrivit acestuia, autoritățile care refuză punerea în aplicare a unei decizii definitive pot ajunge să plătească penalități, însă acestea provin tot din fonduri publice.
Sancțiunile prevăzute includ o amendă zilnică raportată la salariul minim brut și eventuale penalități stabilite de instanță.
Disputa apare pe fondul măsurilor de austeritate
Problema transparenței ajutorului pentru Ucraina devine și mai sensibilă într-un moment în care Guvernul solicită populației eforturi financiare suplimentare, prin taxe mai mari și reduceri ale cheltuielilor publice.
Reprezentanții APADOR-CH susțin că lipsa informațiilor oficiale poate alimenta neîncrederea și teoriile conspiraționiste.
„Cetățenii trebuie să știe, cel puțin la nivel general, cum sunt folosiți banii publici și care sunt deciziile luate în numele lor”, a transmis organizația.
Potrivit asociației, secretizarea excesivă nu contribuie la protejarea interesului național, ci poate amplifica suspiciunile în societate.
Românii sunt împărțiți privind sprijinul acordat Ucrainei
Un sondaj recent realizat de INSCOP Research indică faptul că opinia publică este profund împărțită în privința ajutorului oferit Ucrainei.
O parte importantă dintre români consideră că România nu ar trebui să acorde niciun tip de sprijin Kievului, în timp ce susținerea exclusiv financiară are un procent redus.
În regiune, mai multe state au adoptat poziții diferite. Polonia a ales să prezinte public informații despre sprijinul acordat Ucrainei, invocând principiul transparenței față de cetățeni.
În schimb, țări precum Ungaria, Slovacia, Cehia sau Bulgaria și-au redus implicarea în sprijinul militar pentru Kiev.
În acest context, România rămâne una dintre țările care continuă să susțină Ucraina, însă valoarea exactă a ajutoarelor oferite rămâne în continuare necunoscută publicului larg, alimentând o dispută politică și socială tot mai intensă.
