ECONOMIE. Românii plătesc, în această perioadă, unele dintre cele mai ridicate prețuri la motorină din Uniunea Europeană, deși puterea de cumpărare este printre cele mai reduse din blocul comunitar. Mai mult, potrivit celor mai recente date europene, motorina din România a depășit ca preț inclusiv Spania, o țară cu salarii medii semnificativ mai mari și cu un nivel de trai superior.
Conform informațiilor publicate în Monitorul Petrolier al Uniunii Europene și analizelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, prețul unui litru de motorină standard a urcat în România la 10,57–10,83 lei, stabilind un nou record și plasând țara noastră printre cele mai scumpe piețe din regiune.
În comparație:
- România: 10,57 – 10,83 lei/litru;
- Spania: aproximativ 9,10 lei/litru;
- Polonia: circa 8,97 lei/litru;
- Cehia: aproximativ 8,87 lei/litru;
- Slovacia: în jur de 8,66 lei/litru;
- Bulgaria: aproximativ 8,56 lei/litru.
Diferențele sunt cu atât mai greu de explicat pentru șoferii români cu cât veniturile din România sunt mult sub cele din Spania sau din alte state europene, iar costurile cu transportul se reflectă ulterior în prețurile aproape tuturor produselor și serviciilor.
România, lider la scumpirea motorinei în UE
Datele centralizate la nivel european arată că România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a prețului motorinei din Uniunea Europeană într-un interval foarte scurt.
Specialiștii din domeniul energiei avertizează că, deși piața petrolului este influențată de factori internaționali, ritmul accelerat al scumpirilor de la pompele din România a fost printre cele mai ridicate din întreaga Uniune Europeană, depășind evoluțiile înregistrate în majoritatea statelor membre.
În ultimele luni, prețurile au fost influențate de creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, majorarea accizelor și efectul TVA-ului aplicat asupra întregului preț final.
Aproape jumătate din suma plătită la pompă ajunge la bugetul statului
Puțini șoferi realizează că o parte foarte importantă din banii achitați pentru fiecare litru de motorină nu reprezintă costul combustibilului, ci taxe încasate de stat.
În structura prețului final intră:
- acciza, stabilită de stat pentru carburanți;
- TVA-ul de 19%, care se aplică inclusiv peste valoarea accizei și a celorlalte componente ale prețului.
La un preț de aproximativ 10,50 lei pe litru, numai TVA-ul reprezintă în jur de 1,68 lei, iar împreună cu acciza, statul încasează între 4,50 și 4,80 lei pentru fiecare litru de motorină vândut.
Cu alte cuvinte, aproape 45–50% din prețul afișat la pompă este reprezentat de taxe și impozite.
Acest mecanism face ca, odată cu fiecare nouă scumpire, și veniturile statului din TVA să crească automat, deoarece taxa este calculată procentual la valoarea finală a produsului.
Scumpirile se văd în toate prețurile
Motorina este principalul combustibil folosit de transportul de marfă și de numeroase sectoare economice. Din acest motiv, orice majorare a prețului se transmite rapid în costurile de transport și, ulterior, în prețurile produselor alimentare, materialelor de construcții, bunurilor de consum și serviciilor.
Organizațiile transportatorilor au avertizat în repetate rânduri că nivelul actual al carburanților afectează competitivitatea firmelor românești și pune presiune suplimentară asupra inflației.
În același timp, presa economică a relatat în ultimele săptămâni că România se confruntă cu un nou val de scumpiri alimentat de majorarea accizelor și de creșterea costurilor din energie și transport, ceea ce reduce și mai mult puterea de cumpărare a populației.
În aceste condiții, tot mai mulți români se întreabă cum este posibil ca motorina să coste mai mult în România decât în Spania, în timp ce salariul mediu din țara noastră rămâne la o distanță considerabilă de cel al statelor occidentale. Pentru șoferi și transportatori, diferența de la pompă nu mai este doar o statistică, ci un cost care se reflectă zilnic în bugetele familiilor și în prețurile din întreaga economie.
În loc să vină cu măsuri reale de sprijin pentru o populație deja lovită de scumpiri, taxe mai mari și scăderea puterii de cumpărare, autoritățile lasă impresia că pun pe primul loc încasările la buget și propriile interese politice. Pentru milioane de români, criza nu mai este doar o statistică economică, ci o realitate zilnică, iar sentimentul tot mai răspândit este că nota de plată este pusă mereu pe umerii cetățeanului de rând, în timp ce cei aflați la putere își protejează privilegiile.
