ENERGIE. Senatul a adoptat marți proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic, însă cu o modificare importantă propusă de PSD. Potrivit amendamentului aprobat, capacitățile de producție a energiei pe bază de lignit și huilă nu vor putea fi scoase din exploatare înainte ca în locul lor să fie construite și puse în funcțiune noi unități energetice echivalente.
Proiectul a trecut cu 73 de voturi pentru, 42 de abțineri, în timp ce opt senatori nu și-au exprimat votul.
PSD: România nu își permite să închidă centralele fără alternative
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că amendamentul este necesar deoarece contextul în care România și-a asumat în PNRR închiderea centralelor pe cărbune s-a schimbat radical.
Acesta a amintit că între timp au intervenit războiul din Ucraina, criza energetică și problemele de securitate, susținând că țara nu își poate permite să renunțe la aceste capacități fără a avea surse noi de producție.
Zamfir i-a acuzat pe foștii miniștri Cristian Ghinea și Virgil Popescu, precum și pe fostul premier Florin Cîțu, că au acceptat prin PNRR închiderea centralelor pe cărbune fără să asigure investiții care să le înlocuiască.
Bolojan: Amendamentul poate pune în pericol miliarde de euro din PNRR
Premierul interimar Ilie Bolojan a criticat modificarea adoptată de Senat, afirmând că aceasta nu rezolvă problema imediată a sistemului energetic și poate genera dificultăți în relația cu Comisia Europeană.
Potrivit acestuia, România nu poate închide anumite centrale în acest an deoarece nu există încă alternative funcționale, însă modificarea unei reforme deja asumate și validate prin PNRR ar putea afecta următoarele cereri de plată.
Bolojan a avertizat că intervenția asupra unui jalon deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană ar putea atrage penalități financiare suplimentare și chiar pune în pericol accesarea unor fonduri europene importante.
USR: Modificarea riscă să coste România bani europeni
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat că schimbarea legislației reprezintă un risc pentru România, deoarece reforma privind decarbonizarea a fost deja raportată ca fiind îndeplinită în cadrul PNRR.
Acesta a susținut că întârzierile din sectorul energetic sunt rezultatul lipsei investițiilor din ultimii ani și a avertizat că redeschiderea unui jalon închis poate conduce la pierderea unor finanțări europene.
AUR cere amânarea închiderii minelor
Din partea AUR, senatorul Andrei-Emil Dîrlău a criticat politicile europene de decarbonizare, pe care le-a catalogat drept o direcție greșită. El a cerut renegocierea calendarului privind închiderea exploatărilor miniere și menținerea producției de energie pe bază de cărbune până la identificarea unor soluții viabile.
Ce prevede noua lege
Pe lângă amendamentul referitor la închiderea minelor, proiectul modifică și completează OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.
Astfel, interdicția privind dezvoltarea unor noi capacități de producere a energiei electrice se extinde și asupra instalațiilor care utilizează antracit și turbă, nu doar lignit și huilă.
Legea introduce însă și mai multe excepții. Exploatarea cărbunelui va putea continua în scopuri neenergetice, pentru industrii precum cea farmaceutică, medicală, alimentară, chimică, textilă sau a materialelor de construcții.
Totodată, actul normativ permite realizarea unor noi capacități energetice pe bază de cărbune în situații speciale, precum constituirea rezervelor strategice pentru mobilizare, stare de urgență, stare de asediu sau război, cu respectarea celor mai bune tehnologii disponibile pentru reducerea impactului asupra mediului.
Prin amendamentul adoptat, Senatul stabilește că închiderea centralelor și exploatărilor de lignit și huilă rămase în funcțiune după 31 decembrie 2021 va putea avea loc doar după ce vor fi construite și puse în funcțiune noi capacități energetice similare, menite să asigure continuitatea producției de energie.
Senatul este for decizional, astfel că legea merge mai departe spre promulgare.
