MEDIU. Autoritățile din județul Covasna, alături de reprezentanții crescătorilor de animale, au lansat miercuri o petiție publică prin care solicită promulgarea de urgență a legii privind gestionarea populației de urs brun și adoptarea unor măsuri legislative care să permită intervenții mai eficiente în zonele afectate de atacurile animalelor sălbatice.
Inițiativa, intitulată „Salvați-ne de numărul excesiv de urși!”, a fost lansată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară AgroSIC, aflată în subordinea Consiliului Județean Covasna, și este adresată Președintelui României, Guvernului, Parlamentului și Ministerului Mediului.
Semnatarii îi cer în mod direct președintelui Nicușor Dan să promulge legea privind măsurile de prevenție și intervenție pentru gestionarea populației de urs brun, act normativ care a fost deja declarat constituțional de Curtea Constituțională.
Numărul urșilor s-ar fi dublat în ultimul deceniu
Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, a afirmat că efectivele de urși din județ au crescut spectaculos în ultimii zece ani, după interzicerea vânătorii, iar consecințele sunt resimțite zilnic de locuitori.
Potrivit acestuia, în 2016 existau aproximativ 1.200 de urși în județ, iar în prezent numărul lor ar fi ajuns la 2.400. În același timp, și pagubele produse de animale au crescut constant.
Dacă în anul 2015 au fost raportate 58 de incidente, în primele cinci luni din 2026 au fost deja înregistrate 130 de pagube, ceea ce înseamnă că, în medie, aproape în fiecare zi este semnalat un nou atac.
Tamas Sandor a susținut că siguranța oamenilor și protejarea bunurilor trebuie să fie prioritare, criticând totodată autoritățile centrale, pe care le acuză că iau decizii fără să cunoască situația din teren.
Primari: „Oamenii trăiesc cu teamă”
Primarul comunei Belin, Alexandru Racolța, a declarat că localnicii evită să mai iasă pe câmp sau în apropierea pădurilor, mai ales după ce, recent, un bărbat și-a pierdut viața în urma unui atac de urs în apropierea localității.
Edilul spune că animalele sunt văzute frecvent în apropierea satului, iar oamenii trăiesc permanent cu teama că pot fi atacați.
Situația este asemănătoare și în comuna Bodoc, unde, potrivit primarului Fodor Istvan, urșii intră frecvent în gospodării, atacă animale și sunt observați inclusiv pe străzile localității.
Acesta susține că administrația locală este nevoită să intervină aproape zilnic după apelurile locuitorilor și că pășunile sunt împrejmuite cu garduri electrice care, în multe cazuri, nu reușesc să țină animalele la distanță.
Costurile atacurilor ajung și în bugetul statului
Viceprimarul comunei Barcani, Anca Maria Băilă, a atras atenția că problema nu afectează doar locuitorii și fermierii, ci și finanțele publice.
Potrivit acesteia, numai în comuna Barcani despăgubirile acordate anual pentru pagubele provocate de urși se ridică la 30.000 – 50.000 de lei, iar la nivel național costurile sunt mult mai ridicate.
Autoritățile cer schimbarea legislației
Primarul stațiunii Covasna, Gyero Jozsef, consideră că actualul sistem de intervenție este prea complicat, presupune mobilizarea mai multor instituții și implică cheltuieli importante, fără a rezolva problema pe termen lung.
Acesta a făcut apel la autoritățile centrale să adopte rapid măsuri legislative care să permită gestionarea eficientă a populației de urși și să ofere comunităților instrumentele necesare pentru protejarea locuitorilor.
Comparație cu alte state europene
În cadrul conferinței de presă au fost prezentate și date comparative privind cotele de extragere a urșilor în mai multe state europene.
Potrivit organizatorilor, România, unde sunt estimate aproximativ 13.000 de exemplare, a avut anul trecut o cotă de intervenție de aproximativ 3,3%, în timp ce alte state europene aplică procente semnificativ mai ridicate, precum Suedia (aproximativ 20%), Slovacia (17%), Slovenia (17–22%), Croația (10–12%) și Estonia (10%).
Tamas Sandor a susținut că aceste exemple demonstrează că Uniunea Europeană permite astfel de mecanisme, motiv pentru care solicită promulgarea rapidă a legii și implementarea unor măsuri eficiente pentru reducerea riscurilor.
Petiția mai cere majorarea cotelor de prevenție și intervenție, revizuirea regimului de protecție al speciei, intervenții rapide în situațiile periculoase și plata promptă a despăgubirilor către persoanele afectate.
