ENERGIE. Reluarea proiectelor pentru hidrocentralele începute în ariile naturale protejate ar putea avea efecte importante nu doar asupra producției de energie, ci și asupra gestionării viiturilor și resurselor de apă, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Acesta consideră că finalizarea unor amenajări hidrotehnice începute în urmă cu mai mulți ani ar putea contribui la reducerea numărului de situații periculoase provocate de inundații, la protejarea locuințelor și la asigurarea unor cantități mai mari de apă pentru populație, industrie și agricultură.
Hidrocentralele nu înseamnă doar producție de energie
Dumitru Chisăliță susține că dezbaterea publică s-a concentrat prea mult pe componenta de producție hidroenergetică, în timp ce rolul hidrotehnic al acestor proiecte este, în opinia sa, mult mai important.
Potrivit acestuia, acumulările și lucrările hidrotehnice pot contribui la diminuarea efectelor viiturilor, la reducerea riscului de distrugere a locuințelor și la asigurarea apei necesare pentru consumul populației și activitățile economice.
În acest context, el apreciază că beneficiile pentru populație nu trebuie analizate exclusiv prin prisma cantității de energie electrică care ar putea fi produsă.
Răstolița, unul dintre proiectele aflate în centrul disputei
Printre proiectele vizate de noua legislație se află și hidrocentrala de la Răstolița, un obiectiv început în anul 1989, a cărui finalizare a fost blocată de-a lungul timpului inclusiv în urma modificărilor legislative privind ariile protejate și protecția mediului.
Legea care permite continuarea unor astfel de proiecte a fost contestată la Curtea Constituțională, însă CCR a respins recent sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan.
Prin urmare, cadrul legislativ care permite continuarea lucrărilor la hidrocentralele începute în trecut urmează să intre în vigoare.
Mai puține riscuri în cazul viiturilor
În opinia președintelui Asociației Energia Inteligentă, una dintre cele mai importante consecințe ale acestor proiecte ar putea fi o mai bună gestionare a debitelor de apă în perioadele cu precipitații abundente.
România s-a confruntat în ultimii ani cu episoade tot mai frecvente de ploi torențiale și viituri, care au provocat pagube importante în mai multe regiuni.
Chisăliță susține că amenajările hidrotehnice pot contribui la reducerea acestor riscuri și la limitarea efectelor produse de creșterile rapide ale debitelor.
În același timp, apa acumulată poate fi utilizată ulterior pentru consumul populației, agricultură și industrie, contribuind la diminuarea riscului unor crize de alimentare cu apă.
Impactul asupra importurilor de energie ar fi unul secundar
În ceea ce privește producția de energie, Chisăliță estimează că, într-un scenariu optimist, finalizarea unor astfel de proiecte ar putea contribui la o reducere a importurilor de energie electrică cu aproximativ 18%.
Totuși, acesta consideră că beneficiul energetic este doar una dintre consecințele proiectelor, iar funcția lor de gestionare a resurselor de apă și de protecție împotriva viiturilor ar trebui să reprezinte un argument important pentru continuarea lucrărilor.
Legea urmează să intre în vigoare
Senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul legii, a anunțat că actul normativ urmează să intre în vigoare în această săptămână.
El a precizat că legea fusese inițiată încă din 2022 și urmărește să permită continuarea unor proiecte hidroenergetice începute în trecut, dar rămase neterminate.
Astfel, proiecte importante pentru infrastructura hidrotehnică și energetică a României ar putea fi reluate, după ani de blocaje administrative și juridice.
