ENERGIE. Românii s-ar putea confrunta cu noi scumpiri la energia electrică, pe fondul tensiunilor apărute în Sistemul Energetic Național. O combinație de factori – producție nucleară redusă, consum ridicat în anumite intervale și necesitatea unor importuri importante – pune presiune pe prețurile de pe piața angro, iar o parte dintre aceste costuri se pot regăsi ulterior în ofertele furnizorilor.
Cernavodă, în centrul problemei
Situația s-a complicat în luna august, când producția de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost afectată de condițiile hidrologice.
Scăderea debitului Dunării a creat probleme pentru funcționarea instalațiilor de răcire, iar Unitatea 2 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 august. România a pierdut astfel temporar o cantitate importantă de energie produsă în bandă.
În acest context, sistemul energetic a fost nevoit să se bazeze mai mult pe alte surse de producție și pe importurile de energie electrică, în special în perioadele în care producția internă nu a fost suficientă pentru acoperirea consumului.
Situația este cu atât mai complicată în orele de seară, când producția fotovoltaică scade puternic, iar necesarul de electricitate rămâne ridicat. Potrivit sursei care a generat analiza, în intervalele de vârf importurile pot depăși 2.000 MW.
De ce importurile pot ajunge să se vadă în facturile românilor
Energia cumpărată de furnizori pentru acoperirea necesarului nu are întotdeauna același preț.
Atunci când producția internă este suficientă, presiunea asupra pieței poate fi mai mică. În schimb, când România are nevoie să cumpere cantități importante din exterior, mai ales în perioadele de consum ridicat, prețurile de pe piața angro pot crește.
Această situație poate pune presiune pe costurile furnizorilor, iar efectul poate apărea ulterior în ofertele comerciale și, în funcție de contract, în facturile consumatorilor.
Un avertisment similar a fost lansat recent și de reprezentanți ai sectorului energetic, care au atras atenția că majorarea costurilor de import nu se vede neapărat imediat în facturile tuturor consumatorilor, însă poate fi transferată în timp către aceștia.
România are energie solară, dar îi lipsește stocarea
Una dintre vulnerabilitățile sistemului este diferența dintre producția de energie regenerabilă și momentul în care aceasta este consumată.
În timpul zilei, panourile fotovoltaice pot produce cantități importante de electricitate. Problema apare după apus, când această sursă dispare aproape complet, iar consumul rămâne ridicat.
Fără suficiente capacități de stocare, energia produsă în timpul zilei nu poate fi păstrată pentru orele de seară.
Bateriile de mare capacitate ar putea reduce această problemă, permițând ca surplusul produs în orele însorite să fie utilizat ulterior, atunci când cererea crește.
De altfel, Guvernul a anunțat recent că pregătește reguli noi pentru prosumatori, inclusiv condiționarea instalării unor noi capacități fotovoltaice de existența unor soluții de stocare.
Guvernul a creat o structură pentru situațiile de criză
Pe fondul problemelor din sistem, Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Energiei, a decis înființarea Centrului Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE).
Noua structură are rolul de a monitoriza situațiile de criză de pe piața energiei electrice și de a contribui la gestionarea unor eventuale dezechilibre majore ale sistemului.
Totuși, problema de fond rămâne: România are nevoie de capacități de producție stabile, de stocare și de rețele suficient de puternice pentru a putea face față perioadelor în care producția internă scade brusc.
Cât ar putea crește facturile?
În spațiul public au apărut deja estimări privind posibilitatea unor majorări semnificative.
Unele analize publicate în această perioadă indică un scenariu în care facturile ar putea ajunge să fie cu până la 20% mai mari, însă această valoare nu reprezintă o majorare automată pentru toți consumatorii și depinde de evoluția prețurilor angro, de contractul fiecărui client și de costurile furnizorului.
Prin urmare, nu înseamnă că fiecare român va plăti imediat cu 20% mai mult. Impactul diferă de la un consumator la altul.
Important este însă că energia cumpărată scump în perioadele de deficit poate ajunge să influențeze prețurile viitoare.
O problemă care nu a apărut peste noapte
Criza actuală readuce în discuție o vulnerabilitate mai veche a sistemului energetic românesc: dependența de câteva mari capacități de producție și lipsa unor suficiente mecanisme de rezervă și stocare.
Atunci când o centrală importantă este indisponibilă, sistemul trebuie să compenseze rapid diferența. Dacă producția hidro este afectată de secetă, nuclearul are probleme, iar energia solară nu mai produce după lăsarea serii, presiunea se mută către centralele pe gaze, alte surse disponibile și importuri.
În aceste condiții, preț ul energiei poate crește rapid în perioadele de vârf.
Nota de plată ar putea ajunge, în cele din urmă, la consumator
România traversează astfel o perioadă complicată pentru sistemul energetic. Problemele de la Cernavodă, condițiile hidrologice dificile, producția variabilă din surse regenerabile și necesitatea unor importuri importante se suprapun peste lipsa unor capacități suficiente de stocare.
Pentru consumatori, problema este simplă: energia cumpărată mai scump trebuie, la un moment dat, plătită.
Cât din această presiune va ajunge efectiv în facturile românilor va depinde de evoluția prețurilor din piață, de perioada în care furnizorii își fac achizițiile și de măsurile pe care autoritățile le vor lua pentru stabilizarea sistemului.
