VAMĂ. Echipele mobile de inspectori vamali din România au primit, pentru a doua jumătate a anului 2026, obiective concrete privind activitatea de control, amenzile și confiscările. Documentul transmis direcțiilor regionale vamale stabilește inclusiv câte sancțiuni ar trebui constatate, ce valoare ar trebui să aibă amenzile și confiscările și chiar un număr orientativ de plângeri penale.
Potrivit documentului, fiecare angajat din cadrul echipelor mobile are stabilită o valoare a amenzilor care ar trebui încasate până la finalul anului, cuprinsă între 43.200 și 67.000 de lei. La nivel național, obiectivul cumulat pentru aceste structuri se ridică la aproape 9 milioane de lei din amenzi. Cele mai mari ținte apar la Direcția Regională Vamală Iași, în timp ce cele mai mici sunt prevăzute pentru structura din Brașov. Direcția Regională Galați, care are în responsabilitate inclusiv Portul Constanța, se află printre structurile cu obiective ridicate.
Documentul a fost transmis direcțiilor regionale după o ședință din 20 iulie 2026, fiind prezentat drept un plan pentru activitatea echipelor mobile în semestrul al doilea. În mesajul transmis de cabinetul președintei Autorității Vamale Române se vorbește explicit despre un „plan rectificat pentru activitatea echipelor mobile”, iar fișierul atașat conține obiective pentru controale, amenzi și confiscări.
Autoritatea Vamală: „Nu este un plan de amenzi”
Conducerea Autorității Vamale Române respinge însă ideea că inspectorii ar avea cote obligatorii de amenzi sau confiscări. Președinta ANV, Ioana Bădescu, susține că documentul este unul intern, conceput pentru a evalua eficiența echipelor mobile și pentru a vedea dacă acestea sunt dimensionate corespunzător.
Potrivit explicațiilor sale, obiectivele au rol de repere pentru management, iar neatingerea lor nu ar urma să atragă sancțiuni pentru inspectori. La finalul anului, rezultatele ar urma să fie analizate pentru a determina dacă echipele au fost eficiente, dacă au avut suficient personal și dacă este necesară schimbarea modului de organizare.
Ulterior, Autoritatea Vamală a transmis și un punct de vedere oficial în care precizează că valorile din document au caracter orientativ și au fost stabilite pe baza informațiilor transmise de structurile teritoriale. Instituția afirmă că numărul și natura neregulilor nu pot fi stabilite dinainte și că orice sancțiune trebuie să se bazeze exclusiv pe ceea ce inspectorii constată efectiv în timpul controalelor.
Țintele ridică însă întrebări
Documentul este controversat tocmai prin faptul că stabilește, înaintea controalelor, valori pentru amenzi și confiscări, dar și obiective privind numărul de nereguli și plângeri penale. Chiar dacă ANV susține că acestea sunt doar repere administrative, existența unor asemenea indicatori poate ridica întrebări despre modul în care sunt evaluate echipele de control și despre presiunea exercitată asupra inspectorilor.
Autoritatea insistă însă că nu există consecințe coercitive dacă obiectivele nu sunt atinse, iar rezultatele trebuie interpretate în funcție de specificul fiecărei regiuni, de personalul disponibil, volumul de activitate, riscurile identificate și fluxurile comerciale controlate.
În esență, disputa este una de interpretare: documentele vorbesc despre „ținte de încasări”, în timp ce conducerea Vămii spune că este vorba doar despre o metodă internă de planificare și evaluare, fără cote obligatorii de amenzi.
