EDUCAȚIE. Rezultatele PISA 2025 trag un nou semnal de alarmă pentru România: aproape jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire, iar la matematică situația este și mai gravă.
Mai exact, 48% dintre elevii români nu ating nivelul minim la Lectură, ceea ce arată amploarea problemelor de înțelegere și folosire a informațiilor dintr-un text (aproape unul din doi copii nu înțelege ce citește). La Matematică, procentul celor aflați sub nivelul minim ajunge la 52%, iar la Științe la 46%.
Rezultatele au provocat reacții atât la Ministerul Educației, cât și la Cotroceni. Nicușor Dan vorbește despre un „semnal de alarmă major” și cere intervenții rapide, în timp ce ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, recunoaște că România mai are „foarte multe de făcut”.
Aproape unul din doi elevi nu ajunge la nivelul minim la citire
PISA nu verifică doar dacă un elev a memorat informații din manual. Testarea urmărește dacă tânărul de 15 ani poate înțelege, interpreta și folosi ceea ce citește și ceea ce învață în situații reale.
La capitolul Lectură, doar 52% dintre elevii români au atins Nivelul 2, considerat pragul minim de competență. Prin urmare, 48% au rămas sub acest nivel.
În limbajul folosit frecvent în România, această situație este asociată cu analfabetismul funcțional, adică situația în care o persoană poate citi un text, dar întâmpină dificultăți în a-i înțelege suficient de bine mesajul și în a folosi informațiile pe care le conține.
Fostul ministru al Educației, Daniel David, a spus că rezultatele PISA 2025 sunt mai slabe decât cele din 2022 și readuc în atenție problema analfabetismului funcțional, pe care o consideră un risc de securitate națională.
Matematica este și mai problematică
Doar 48% dintre elevii români ating Nivelul 2, ceea ce înseamnă că 52% rămân sub pragul minim de competență.
Practic, mai mult de unul din doi adolescenți testați nu demonstrează că poate folosi matematica la nivelul considerat de PISA necesar pentru a face față unor probleme și situații uzuale.
La Științe, 54% ating nivelul minim, iar 46% sunt sub acest prag.
România este mult sub media OCDE
Diferența față de țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este importantă.
În timp ce în România ating nivelul minim:
-48% dintre elevi la Matematică, media OCDE este de 65%;
-52% la Lectură, față de 69% în OCDE;
-54% la Științe, față de 74% în OCDE.
România nu este încă membră OCDE, însă rezultatele sale sunt comparate cu media celor 38 de state membre ale organizației. Ministrul interimar Mihai Dimian a subliniat tocmai acest aspect după prezentarea rezultatelor.
România a pierdut 16 puncte la citire
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii este evoluția la Lectură.
Față de testarea PISA din 2022, România a înregistrat o scădere de 16 puncte.
La Matematică și Științe, rezultatele din 2025 sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă. Problema majoră apare însă la competențele de citire, unde rezultatele s-au deteriorat.
Diferențe uriașe între copiii de la oraș și cei de la sat
Datele PISA scot în evidență și o altă problemă gravă: locul în care învață copilul contează enorm.
Ministerul Educației indică diferențe de aproximativ 100 de puncte între elevii din mediul urban și cei din mediul rural.
La Matematică, diferența ajunge la 109 puncte, la Științe este de 98 de puncte, iar la Lectură de 94 de puncte.
Cu alte cuvinte, șansele unui copil de a obține rezultate bune sunt influențate puternic de mediul în care trăiește, școala în care învață și situația socio-economică a familiei.
Nicușor Dan: „Un semnal de alarmă major”
Rezultatele au determinat o reacție dură din partea președintelui Nicușor Dan.
Șeful statului a catalogat rezultatele PISA 2025 drept „un semnal de alarmă major” și a avertizat că România nu își poate permite să ignore ceea ce arată testarea internațională.
Nicușor Dan consideră că situația este cu atât mai gravă cu cât șansa unui copil de a avea rezultate bune depinde într-o măsură prea mare de familia din care provine și de locul în care învață.
Președintele vorbește despre inegalități serioase între școli și despre diferențe importante între elevii proveniți din medii socio-economice diferite.
Ce măsuri cere președintele
Nicușor Dan spune că rezultatele PISA nu trebuie să devină un motiv de resemnare, ci un punct de plecare pentru schimbări rapide.
Printre măsurile pe care le consideră prioritare se află:
-identificarea și sprijinirea cât mai devreme a elevilor aflați în risc educațional;
-introducerea la nivel național a unui sistem de evaluare bazat pe date;
-reducerea abandonului școlar;
-consolidarea competențelor de bază la citire, matematică și științe;
-folosirea responsabilă a tehnologiei și inteligenței artificiale în educație;
-asigurarea unor condiții de învățare de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin.
Președintele avertizează însă că asemenea schimbări nu pot fi făcute fără investiții importante și constante în educație.
„Avem copii curioși, inteligenți și profesori dedicați”
Nicușor Dan spune că problema României nu este lipsa oamenilor capabili.
„Avem copii curioși, inteligenți, profesori dedicați, școli care performează în condiții dificile și specialiști care știu unde și ce trebuie schimbat”, a transmis președintele.
În opinia sa, problema este că exemplele bune rămân izolate și nu sunt transformate într-un sistem național care să funcționeze pentru toți copiii.
Președintele avertizează și asupra consecințelor pe termen lung: România nu poate avea o economie competitivă, cercetare performantă, inovare sau o societate rezilientă dacă tinerii nu dobândesc mai întâi competențele fundamentale.
Mihai Dimian: „Avem foarte multe de făcut”
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a recunoscut că rezultatele arată că sistemul trebuie schimbat.
El spune că elevii trebuie să ajungă să înțeleagă ceea ce citesc și să poată aplica în viața reală ceea ce învață la școală, nu doar să acumuleze informații pentru teste.
„Avem foarte multe de făcut în continuare”, a transmis Dimian, pledând pentru schimbarea modului în care sunt abordați elevii în sistemul de învățământ și pentru o pregătire mai bună în perspectiva profesiilor viitorului.
Există și vești bune
Raportul PISA nu este însă negativ pe toate planurile.
77% dintre elevii români declară că sunt curioși, procent peste media OCDE de 73%.
De asemenea, 73% dintre elevii români spun că ar dori să contribuie profesional la protejarea mediului, față de 62% în țările OCDE.
Problema este că acest potențial nu se transformă suficient de mult în competențe de bază.
La performanțele de top, România are doar 1% dintre elevi la nivelurile 5-6 în Lectură, aproximativ 4% la Matematică și 2% la Științe, în timp ce mediile OCDE sunt de 6%, 8% și, respectiv, 7%.
Un avertisment pentru viitorul României
PISA 2025 arată, în esență, o Românie în care aproape unul din doi adolescenți nu ajunge la nivelul minim de competență la citire, iar mai mult de jumătate rămân sub acest prag la matematică.
Pentru autorități, miza nu este doar clasamentul internațional. Este vorba despre ce vor putea face acești tineri peste câțiva ani, când vor intra pe piața muncii și vor trebui să înțeleagă informații, să rezolve probleme și să ia decizii.
Nicușor Dan cere ca rezultatele să devină punctul de pornire pentru reforme și investiții, iar Mihai Dimian admite că sistemul are nevoie de schimbări pentru ca elevii să nu mai învețe doar pentru a trece teste, ci să poată înțelege și folosi ceea ce au învățat în viața reală.
