EXTERNE. Salariile și cheltuielile cu personalul instituțiilor europene au ajuns în centrul unei dispute între statele membre și Comisia Europeană, în timpul negocierilor pentru bugetul UE din perioada 2028–2034.
Mai multe guverne europene consideră că Bruxellesul trebuie să-și reducă propriile costuri, în loc să-și mărească aparatul administrativ. Presiunea apare într-un moment în care numeroase state încearcă să-și reducă la rândul lor cheltuielile publice și numărul de angajați din administrație.
Bruxellesul vrea încă 2.500 de angajați
Comisia Europeană a propus angajarea a aproximativ 2.500 de persoane în următorii șapte ani. Costul suplimentar estimat pentru aceste posturi ajunge la aproximativ 1,4 miliarde de euro pe durata viitorului buget european.
Planul nu este însă pe placul mai multor capitale europene. Austria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Suedia, Finlanda și Țările de Jos cer ca extinderea administrației europene să fie reconsiderată.
Cele nouă state susțin că o creștere a numărului de angajați de la Bruxelles este greu de justificat în condițiile în care administrațiile naționale sunt obligate să găsească economii și să reducă din personal.
Ministrul german pentru Europa, Günther Krichbaum, a transmis că solicitarea Comisiei de a-și mări efectivele este ruptă de realitatea economică actuală și a cerut retragerea propunerii.
118 miliarde de euro pentru administrația UE
În proiectul pentru perioada 2028–2034, cheltuielile administrative ale Uniunii sunt estimate la aproximativ 118 miliarde de euro, adică în jur de 6% din bugetul european propus pentru următorii șapte ani.
Statele membre analizează însă posibilitatea reducerii acestei sume.
Presiunea nu vizează doar salariile oficialilor și angajaților europeni, ci întregul aparat administrativ, inclusiv cheltuielile legate de funcționarea instituțiilor comunitare.
În documentele analizate în cadrul negocierilor se arată că acest capitol ar putea suporta reduceri tocmai pentru că mai multe guverne pun sub semnul întrebării necesitatea creșterii numărului de angajați europeni.
Disputa este mult mai mare
Problema personalului este doar una dintre bătăliile pentru viitorul buget al Uniunii Europene.
Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, însă mai multe state consideră că suma trebuie redusă.
În timp ce unele guverne cer economii, alte țări vor să protejeze banii destinați agriculturii și dezvoltării regionale.
Există și neînțelegeri privind posibilitatea creșterii contribuțiilor naționale și introducerea unor noi surse de venit pentru bugetul european.
„Aceeași regulă trebuie să se aplice și Bruxellesului”
Statele care cer reduceri spun că instituțiile europene trebuie să respecte aceleași principii de disciplină bugetară și eficiență pe care le solicită statelor membre.
Miniștrii celor nouă țări au transmis că, dacă guvernele naționale sunt obligate să reducă personalul și cheltuielile publice, Comisia Europeană nu poate cere în același timp mai mulți bani și mai multe posturi pentru propria administrație.
Deocamdată, nu există o decizie finală privind o eventuală reducere a salariilor. Miza este însă clară: în negocierile pentru următorul buget european, cheltuielile cu administrația de la Bruxelles sunt puse sub presiune, iar planul pentru 2.500 de noi angajări este contestat de mai multe state.
