POLITICĂ. Există o definiție atribuită în mod frecvent „nebuniei”: să faci mereu același lucru și să aștepți rezultate diferite! În România, după luni de blocaj politic și trei încercări eșuate de instalare a unui Guvern, Nicușor Dan se pregătește să încerce din nou.
De această dată, lista s-a mărit. Dacă până acum erau vehiculate două variante, surse citate de Euronews susțin că la Cotroceni sunt analizate acum trei nume pentru funcția de premier: Alexandru Nazare, Luca Niculescu și Leonardo Badea.
Președintele a anunțat că luni va avea o nouă rundă de consultări cu partidele, după care va face o nouă nominalizare.
Trei nume în loc de două
Numele lui Nazare și cel al lui Niculescu au mai fost vehiculate în ultimele săptămâni, în timp ce Badea apare acum în noua formulă.
Problema rămâne însă aceeași: indiferent cine va fi nominalizat, premierul desemnat trebuie să găsească suficiente voturi în Parlament pentru a putea forma un Guvern.
Iar aici apare din nou întrebarea care însoțește de luni întregi criza politică: dacă formulele încercate până acum nu au reușit să producă o majoritate, cât de mult se poate schimba rezultatul printr-o nouă nominalizare?
Nicușor Dan exclude AUR de la guvernare
În timp ce caută un nou nume pentru Palatul Victoria, Nicușor Dan a trasat și o linie roșie: președintele a spus explicit că va condiționa următoarea formulă de guvernare de neparticiparea AUR la Executiv.
Șeful statului a explicat că decizia nu ar avea legătură cu simpatizanții formațiunii, ci cu direcția pro-occidentală și cu relațiile României cu partenerii săi externi. În opinia sa, o participare a AUR la guvernare ar afecta aceste relații.
Declarația vine într-un moment în care AUR are o poziție electorală mult mai puternică decât în momentul formării actualului Parlament. Cel mai recent sondaj INSCOP, realizat între 1 și 7 septembrie, indică 39,7% pentru AUR în rândul celor care au exprimat o opțiune de vot. PSD este la 18,7%, iar PNL la 16,3%.
Cu alte cuvinte, există o diferență importantă între rezultatul electoral al unui partid la alegerile parlamentare și intenția de vot măsurată ulterior prin sondaje, însă datele actuale arată că AUR este o formațiune care nu poate fi ignorată din analiza configurației politice.
„Elefantul din cameră”: aproape 40% în sondaje, dar exclus de la guvernare
Această situație poate fi descrisă, într-o formulare critică, drept „elefantul din cameră”: o forță politică importantă în sondajele actuale este exclusă de la negocierile privind viitoarea guvernare.
Aceasta este însă o interpretare politică, nu o constatare juridică. Constituția stabilește mecanismul desemnării premierului și al formării Guvernului, iar apartenența unui partid la viitoarea majoritate parlamentară depinde de negocierile politice și de votul Parlamentului.
„Investitorii care ne împrumută” și refuzul anticipatelor
Un alt punct important al mesajului transmis de Nicușor Dan în timpul vizitei din Cehia este poziția sa categorică împotriva alegerilor anticipate.
Președintele a spus că România nu își permite o perioadă de aproximativ cinci luni de instabilitate și a invocat inclusiv mesajul primit de la investitori, bănci și fonduri de pensii care finanțează România: „nu alegeri anticipate”.
Nicușor Dan argumentează că un Guvern interimar nu poate face rectificarea bugetară, iar organizarea alegerilor anticipate ar prelungi perioada în care România funcționează fără un Executiv cu puteri depline.
El mai susține că, dacă rezultatul anticipatelor ar fi apropiat de ceea ce indică sondajele actuale, partidele s-ar putea întoarce după alegeri în aceeași situație și ar trebui să negocieze din nou formarea unui Guvern.
Așadar, rețeta rămâne în mare parte aceeași: negocieri cu partidele actualului Parlament, un nou nume pentru funcția de premier și speranța că de această dată va exista majoritatea necesară.
După trei încercări nereușite, întrebarea care rămâne este dacă schimbarea numelui de pe hârtie va fi suficientă pentru a schimba și matematica din Parlament.
