ECONOMIE. România a trecut unul dintre cele mai importante teste financiare ale acestui an. Agenția internațională de rating Standard & Poor’s (S&P) a decis să păstreze calificativul de țară la BBB-, ceea ce înseamnă că România rămâne în categoria considerată recomandată pentru investiții. În același timp, perspectiva negativă a fost menținută, semnal că riscurile nu au dispărut.
Decizia este importantă deoarece BBB- este ultima treaptă din categoria investment grade. O eventuală retrogradare sub acest nivel ar fi dus România în zona cunoscută drept „junk”, adică non-investment grade.
Ce înseamnă, de fapt, ratingul „BBB-”
Ratingul acordat de S&P reprezintă o evaluare a capacității unui stat de a-și achita datoriile și de a-și respecta obligațiile financiare.
Pentru România, menținerea calificativului înseamnă că țara rămâne, deocamdată, în zona în care obligațiunile sale sunt considerate eligibile pentru investiții de către numeroși investitori instituționali.
Problema este că România se află chiar la limita inferioară a acestei categorii. Iar perspectiva negativă arată că există în continuare posibilitatea unei modificări nefavorabile dacă situația fiscală și economică se deteriorează.
Ce s-ar fi întâmplat dacă România era retrogradată
O trecere în categoria „junk” ar fi putut avea efecte asupra costurilor de finanțare ale statului.
Un rating mai slab poate determina investitorii să ceară dobânzi mai mari pentru a cumpăra titluri de stat românești. Asta ar însemna costuri suplimentare pentru stat atunci când se împrumută sau își refinanțează datoriile.
Efectele nu s-ar opri însă la bugetul statului. Costurile de finanțare mai mari se pot transmite către bănci și companii, iar ulterior pot influența și condițiile de creditare pentru populație.
O retrogradare poate pune, de asemenea, presiune pe moneda națională și poate afecta încrederea investitorilor.
De ce a fost România atât de aproape de retrogradare
Evaluarea S&P vine într-un moment dificil pentru economia românească.
Țara se confruntă cu deficite bugetare ridicate, datorie publică în creștere, costuri mari de finanțare și o criză politică prelungită. Cu doar două zile înaintea verdictului S&P, Parlamentul a respins cabinetul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, prelungind blocajul politic.
Pe de altă parte, există și elemente care au susținut menținerea ratingului. Deficitul bugetar consolidat a ajuns la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate înaintea deciziei.
Leul, sub presiune chiar în ziua verdictului
Decizia S&P a venit într-un moment în care leul era deja puternic afectat de incertitudinile economice și politice.
Pe 2 octombrie, euro a ajuns la un nou record, cursul oficial anunțat de BNR fiind de 5,3447 lei pentru un euro.
Presiunea de pe moneda națională și costurile ridicate de finanțare arată de ce ratingul de țară este urmărit atent de piețele financiare.
Fitch și Moody’s au păstrat, de asemenea, România în investment grade
S&P nu este singura mare agenție care a evaluat România în acest an.
Anterior, Fitch și Moody’s au menținut România în categoria recomandată investițiilor, însă și acestea au păstrat perspectiva negativă. Astfel, toate cele trei mari agenții de rating au România la limita inferioară a categoriei investment grade.
Pentru autorități, menținerea ratingului nu înseamnă că presiunea a dispărut. România trebuie să continue reducerea deficitului, să controleze creșterea datoriei și să ofere investitorilor garanții că măsurile de consolidare fiscală vor fi aplicate.
Verdictul S&P evită, pentru moment, scenariul „junk”. Dar perspectiva negativă arată că problema nu este închisă, iar următoarele decizii privind finanțele publice vor conta foarte mult pentru ratingul României.
