JUSTIȚIE. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a obținut o victorie definitivă în procesul cu Guvernul României și Ministerul Finanțelor, în disputa privind asigurarea banilor necesari pentru plata unor drepturi salariale restante ale personalului din sistemul judiciar. Decizia a fost pronunțată joi, 15 octombrie, și confirmă hotărârea Curții de Apel București, care obligase Executivul să asigure fondurile necesare achitării sumelor datorate.
Litigiul are o miză financiară considerabilă, estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Instanța supremă susține că autoritățile executive nu și-au îndeplinit obligațiile legale, deși drepturile salariale au fost stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Potrivit reprezentanților ÎCCJ, fondurile necesare au fost solicitate în mod oficial, însă Guvernul și Ministerul Finanțelor nu au asigurat integral sumele pentru plata restanțelor. Instanța consideră că această conduită contravine principiului legalității și afectează caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești.
ÎCCJ acuză Guvernul că întârzierea plăților generează costuri suplimentare
În urma pronunțării verdictului, reprezentanții instanței supreme au atras atenția că amânarea achitării datoriilor produce costuri suplimentare importante pentru bugetul public. Potrivit calculelor prezentate de ÎCCJ, aceste costuri pot depăși 21% pe an, ca urmare a întârzierilor în executarea obligațiilor de plată.
Instituția susține că statul nu poate recunoaște existența unor datorii prin acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare pentru achitarea acestora.
În poziția oficială prezentată joi, ÎCCJ a criticat conduita Executivului, susținând că respectarea legii și a hotărârilor judecătorești definitive nu poate depinde de prioritățile politice sau de opțiunile Guvernului privind distribuirea banilor publici.
Instanța supremă a precizat că hotărârea pronunțată în acest dosar este definitivă și executorie, iar autoritățile competente trebuie să o pună în aplicare potrivit prevederilor legale.
Peste 400.000 de români au litigii privind drepturile salariale
În aceeași conferință de presă, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a prezentat date statistice referitoare la procesele privind drepturile salariale din România. Potrivit cifrelor comunicate de acesta, peste 400.000 de persoane sunt implicate în litigii de acest tip, în timp ce numărul magistraților aflați în această situație este de 6.817.
Prin aceste date, reprezentanții instanței supreme au încercat să combată percepția potrivit căreia procesele privind drepturile salariale ar reprezenta o problemă exclusivă a judecătorilor și procurorilor.
ÎCCJ susține că respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive reprezintă o obligație a statului, indiferent de categoria profesională a beneficiarilor. Instituția consideră că argumentele referitoare la disciplina bugetară nu pot justifica neexecutarea unor obligații stabilite definitiv de instanțe.
De unde provin restanțele salariale de aproape 5 miliarde de lei
Sumele care fac obiectul procesului provin din drepturi salariale stabilite în urma unor hotărâri judecătorești, inclusiv în cazul unor majorări aplicate retroactiv. În 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, în urma unor hotărâri judecătorești, cu aplicare retroactivă începând din 2018.
O parte dintre aceste drepturi nu a fost achitată integral, iar plata restanțelor a fost amânată în contextul constrângerilor bugetare și al deciziilor Guvernului privind repartizarea fondurilor publice.
În 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare achitării sumelor scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă era cazul.
Executivul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea, însă demersul lor nu a avut câștig de cauză în fața instanței supreme. Guvernul a susținut anterior că stabilirea și repartizarea fondurilor bugetare țin de competența puterii executive și legislative, contestând posibilitatea ca instanța să impună alocări suplimentare.
Disputa a ajuns și în atenția Curții Constituționale a României, după ce Guvernul a solicitat constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și ÎCCJ. Sesizarea a fost respinsă, iar procesul privind plata restanțelor salariale a continuat pe calea judiciară obișnuită.
Decizia definitivă pronunțată joi închide litigiul dintre ÎCCJ și Guvern în această etapă procesuală și obligă autoritățile să respecte hotărârea instanței. Plata efectivă a sumelor restante presupune însă îndeplinirea procedurilor legale și bugetare necesare.
