POLITIC. România ar putea avea, în premieră, un ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, în cadrul viitorului Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Pentru acest portofoliu este propus Bogdan Dumitru, specialist cu o experiență îndelungată în domeniul tehnologiei, însă numirea sa vine într-un moment în care numeroase instituții ale statului încă se confruntă cu probleme serioase de digitalizare.
Noua structură guvernamentală ar urma să coordoneze dezvoltarea tehnologiilor digitale și utilizarea inteligenței artificiale în administrația publică. Cu toate acestea, înainte de a ajunge la soluții tehnologice avansate, România trebuie să rezolve probleme elementare, precum funcționarea platformelor online și eliminarea drumurilor inutile la ghișee.
Dosarele cu șină și cozile la ghișee continuă să definească relația multor români cu instituțiile publice, în ciuda promisiunilor repetate privind modernizarea administrației.
Problemele digitalizării, vizibile în activitatea instituțiilor publice
Un exemplu relevant este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), unde serviciile online au fost afectate după un atac informatic. La câteva luni de la incident, obținerea online a extraselor de carte funciară nu fusese încă reluată în condiții normale, iar cetățenii erau nevoiți să apeleze la ghișee sau la notari pentru a obține documentele necesare.
Potrivit directorului ANCPI, Laurențiu-Alexandru Blaga, aplicația se afla în verificare la instituțiile statului, inclusiv la Serviciul de Telecomunicații Speciale. Acesta estima că platforma ar putea deveni funcțională spre sfârșitul lunii octombrie.
Astfel de situații arată diferența dintre obiectivele ambițioase anunțate de autorități și experiența de zi cu zi a cetățenilor, care continuă să piardă timp pentru obținerea unor documente ce ar trebui să poată fi accesate simplu, prin internet.
Ce ar trebui să facă inteligența artificială în administrație
La summitul IQ Digital, organizat în apropiere de Romexpo, specialiști români și străini au discutat despre oportunitățile oferite de noile tehnologii și despre modul în care acestea ar putea transforma instituțiile publice.
Riaz Shah, specialist în revoluția digitală, a atras atenția că România ar trebui să înceapă cu rezolvarea problemelor de bază, înainte de a încerca să introducă inteligența artificială în procese administrative complexe.
În opinia sa, primul obiectiv ar trebui să fie reducerea birocrației și a numărului de documente pe suport de hârtie, astfel încât oamenii să nu mai fie obligați să semneze și să depună fizic acte atunci când procedurile ar putea fi simplificate prin mijloace digitale.
Specialistul a explicat că un mecanism de coordonare la nivel guvernamental poate avea un rol important în implementarea coerentă a inteligenței artificiale în diferite domenii. În lipsa unei strategii comune, există riscul ca instituțiile să dezvolte soluții disparate, fără o integrare eficientă.
Mai multe state, printre care Emiratele Arabe Unite, Canada și Estonia, au experimentat diferite formule instituționale pentru coordonarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale.
Platformele publice care încă le dau bătăi de cap românilor
Problemele nu se limitează la cadastru. Platforma e-Sănătate, destinată accesării unor servicii și informații medicale, și sistemul ROeID, conceput pentru autentificarea digitală în relația cu instituțiile statului, sunt alte exemple în care utilizatorii pot întâmpina dificultăți.
În cazul ROeID, au fost semnalate inclusiv mesaje neobișnuite afișate în timpul creării conturilor, situații care ridică întrebări despre experiența utilizatorilor și despre fiabilitatea serviciilor digitale.
În acest context, înființarea unui portofoliu guvernamental dedicat inteligenței artificiale reprezintă o premieră pentru România, dar eficiența sa va depinde de capacitatea autorităților de a rezolva mai întâi deficiențele existente.
Bogdan Dumitru, propus pentru conducerea noului portofoliu
Bogdan Dumitru, numele vehiculat pentru funcția de ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, are o experiență de peste două decenii în domeniul securității cibernetice și al cercetării tehnologice. Acesta a lucrat la Bitdefender din 2001, ocupând anterior funcția de director tehnic, iar din 2024 a preluat rolul de cercetător-șef.
În paralel, este profesor asociat la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București. Pregătirea sa academică include studii de master în matematică și informatică, precum și un doctorat în procesarea limbajului natural.
Până la publicarea materialului de către Euronews România, Bogdan Dumitru nu putuse fi contactat pentru a comenta propunerea.
Rămâne de văzut dacă noul portofoliu va reuși să transforme digitalizarea dintr-un obiectiv anunțat frecvent într-un serviciu public funcțional. Pentru cetățeni, adevăratul test nu va fi numărul de tehnologii introduse, ci posibilitatea de a-și rezolva problemele administrative fără dosare cu șină, drumuri repetate și ore pierdute la ghișee.
