JUSTIȚIE. Tribunalul București a făcut publică motivarea deciziei prin care a hotărât înlocuirea arestului preventiv al lui Călin Georgescu cu măsura arestului la domiciliu, într-un dosar în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un caz în care prejudiciul reclamat depășește 1,1 milioane de euro.
Judecătorul Vlad Andriescu consideră că există în continuare o suspiciune rezonabilă cu privire la faptele pentru care Georgescu este cercetat, însă apreciază că, la momentul actual, privarea sa de libertate într-un centru de reținere nu mai este proporțională cu acuzațiile și că o măsură mai puțin severă poate asigura desfășurarea anchetei.
Decizia a fost luată pe 13 octombrie 2026, pentru o perioadă de 30 de zile, însă nu este definitivă. DIICOT a contestat hotărârea, astfel că soluția finală urmează să fie stabilită de Curtea de Apel București. Până atunci, Georgescu rămâne în arest preventiv.
Judecătorul: suspiciunea rezonabilă există în continuare
Unul dintre punctele importante din motivare este că magistratul nu spune că acuzațiile formulate de procurori au dispărut sau că probele nu ar exista.
Dimpotrivă, instanța arată că există în continuare probe care susțin existența unei suspiciuni rezonabile că inculpatul ar fi comis faptele investigate.
„În continuare în cauză există probe din care rezultă o suspiciune rezonabilă în sensul că petentul inculpat ar fi comis faptele descrise mai sus”, se arată în motivarea Tribunalului București.
Judecătorul face trimitere la materialul probator prezentat de Parchet, precum și la hotărârile anterioare prin care instanțele au analizat acuzațiile și au dispus ulterior arestarea preventivă.
Prin urmare, decizia de plasare în arest la domiciliu nu reprezintă o concluzie potrivit căreia Georgescu ar fi nevinovat. Este o reevaluare a măsurii preventive și a necesității menținerii celei mai severe forme de privare de libertate.
De ce consideră instanța că arestul preventiv a devenit disproporționat
Punctul central al motivării îl reprezintă analiza proporționalității măsurii.
Judecătorul admite că la momentul dispunerii arestării preventive exista o preocupare privind ordinea publică, însă apreciază că această situație trebuie reevaluată pe măsură ce timpul trece.
„Măsura arestării preventive nu mai pare a fi proporțională cu gravitatea acuzațiilor”, notează magistratul, apreciind că arestul la domiciliu este suficient pentru buna desfășurare a procesului penal.
Instanța subliniază că gravitatea acuzațiilor nu este ignorată, însă caracterul preventiv al măsurii impune ca necesitatea detenției să fie verificată permanent.
„Pericolul concret pentru ordinea publică nu se amplifică odată cu trecerea timpului ci, dimpotrivă, se atenuează”, se arată în motivare.
Potrivit judecătorului, pe măsură ce trece timpul, autoritățile trebuie să ofere motive concrete care să justifice continuarea arestului preventiv. Dacă aceste motive nu mai sunt suficiente, legea permite înlocuirea măsurii cu una mai blândă.
Un argument important: Georgescu nu a fugit din țară
Un alt element analizat de Tribunalul București este riscul ca fostul candidat să se sustragă urmăririi penale.
Judecătorul a luat în calcul faptul că, înainte de arestarea preventivă, Georgescu s-a aflat pentru o perioadă în libertate, inclusiv în condițiile în care asupra sa nu mai exista o măsură preventivă în celelalte dosare în care era vizat.
În această perioadă, apreciază instanța, el ar fi avut posibilitatea să plece din România și să nu mai revină.
Nu a procedat însă astfel.
„Inculpatul Georgescu s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de cîteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară și de a se sustrage de la urmărire penală și de la judecată”, notează judecătorul.
Mai mult, instanța subliniază că, atunci când Georgescu a părăsit România, acesta s-a întors ulterior și a răspuns solicitărilor organelor judiciare.
„Or, inculpatul nu a făcut acest lucru, ba chiar dimpotrivă, atunci cînd a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare”, se arată în motivare.
Instanța invocă și comportamentul său în perioada controlului judiciar
Magistratul a analizat și modul în care Călin Georgescu a respectat obligațiile impuse anterior, atunci când se afla sub control judiciar.
Potrivit motivării, nu există date că acesta ar fi ignorat chemările organelor judiciare sau că ar fi încălcat obligațiile stabilite de instanță.
„Nu există absolut nici un fel de date că, în perioada în care inculpatul s-a aflat anterior în control judiciar, acesta s-ar fi sustras de la chemările organelor judiciare sau nu ar fi respectat obligațiile care i-au fost impuse”, notează Tribunalul București.
Pentru judecător, acest comportament constituie un argument în favoarea ideii că Georgescu poate respecta și în continuare obligațiile unei măsuri preventive mai puțin restrictive.
Ce spun probele despre acuzațiile de înșelăciune
Cazul pentru care Georgescu se află în arest preventiv are la bază acuzațiile formulate de DIICOT în legătură cu un om de afaceri care ar fi pierdut peste 1,1 milioane de euro.
Potrivit actelor prezentate în dosar, omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost atras într-o operațiune financiară în care i s-ar fi promis obținerea unei importante linii de credit pentru o afacere cu metale prețioase.
În această schemă ar fi fost implicați, potrivit acuzațiilor procurorilor, Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Anchetatorii susțin că omul de afaceri ar fi fost determinat să plătească o garanție de aproximativ un milion de euro, iar ulterior să mai transfere încă 100.000 de euro, în urma promisiunii că valoarea creditului ar putea ajunge la 15 milioane de euro.
Creditul nu s-ar fi materializat, iar banii nu ar fi fost restituiți.
Georgescu contestă acuzațiile.
Faptele sunt grave, dar nu implică violență
Un alt element important în raționamentul instanței este natura acuzațiilor.
Judecătorul subliniază că este vorba despre acuzații privind infracțiuni de natură economică, fără caracter violent.
Acest aspect nu înseamnă că faptele investigate sunt considerate neimportante. Tribunalul precizează explicit că nu contestă gravitatea acuzațiilor și valoarea socială protejată de lege.
Însă natura faptelor trebuie analizată împreună cu celelalte împrejurări atunci când se stabilește dacă arestul preventiv mai este necesar.
„Fără a contesta deci gravitatea faptelor imputate inculpatului şi importanţa valorii sociale protejate de norma de incriminare presupus a fi încălcată de acesta”, instanța arată că trebuie luate în calcul și conduita procesuală, vechimea presupuselor fapte și evoluția situației procesuale.
Vechimea faptelor, un alt element luat în calcul
Tribunalul București face referire și la vechimea presupuselor fapte.
Judecătorul consideră că acest aspect nu poate fi ignorat atunci când se analizează dacă privarea de libertate mai este justificată.
„Trebuie reamintită și vechimea presupuselor fapte imputate petentului-inculpat”, se arată în motivare, acest element urmând să fie analizat împreună cu conduita procesuală a lui Georgescu și cu circumstanțele concrete ale dosarului.
Cu alte cuvinte, instanța nu a analizat doar acuzațiile în sine, ci și întrebarea dacă, după perioada deja petrecută în arest preventiv și în contextul actual al anchetei, menținerea aceleiași măsuri mai este necesară.
Ce obligații are Călin Georgescu în arestul la domiciliu
Potrivit minutei Tribunalului București, în cazul în care decizia va rămâne definitivă, măsura arestului la domiciliu este stabilită pentru 30 de zile.
În această perioadă, Georgescu trebuie să se prezinte la toate solicitările organelor de urmărire penală sau ale instanței.
De asemenea, nu are voie să comunice cu persoana vătămată, membrii familiei acesteia, martorii, experții sau ceilalți participanți la comiterea presupusei infracțiuni.
El trebuie să comunice periodic și informații privind mijloacele sale de existență.
Așadar, arestul la domiciliu nu înseamnă că dosarul este închis sau că Georgescu este liber să desfășoare orice activitate. Este tot o măsură preventivă, cu restricții și obligații precise.
Avocații au susținut că nu există motive pentru menținerea arestului
Apărarea lui Călin Georgescu a susținut în fața instanței că, în condițiile arestului la domiciliu, nu există un motiv real pentru a considera că acesta ar încerca să influențeze desfășurarea anchetei.
Avocații au afirmat că „este greu de crezut, chiar imposibil, ca sub măsura arestului la domiciliu, inculpatul va încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal”.
Instanța a considerat că argumentele privind conduita procesuală anterioară, lipsa unor încălcări ale controlului judiciar și faptul că Georgescu a revenit în țară după deplasări în străinătate sunt relevante pentru evaluarea riscului de sustragere.
DIICOT contestă decizia. Georgescu nu este încă acasă
Deși Tribunalul București a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, această hotărâre nu este definitivă.
DIICOT a formulat contestație, iar dosarul urmează să ajungă la Curtea de Apel București, care va decide dacă menține sau modifică soluția Tribunalului.
Până la soluționarea contestației, Călin Georgescu rămâne în arest preventiv.
Motivarea Tribunalului București nu reprezintă, prin urmare, o achitare și nici o concluzie asupra vinovăției sau nevinovăției sale. Judecătorul a apreciat doar că, în actualul moment al procedurii, arestul la domiciliu este suficient pentru atingerea scopului măsurii preventive, în timp ce menținerea arestului preventiv ar fi devenit disproporționată.
Rămâne acum ca instanța superioară să stabilească definitiv dacă Călin Georgescu va părăsi Arestul Central și va executa măsura preventivă la domiciliu.
