EXTERN. Franța se confruntă sâmbătă, 17 octombrie, cu o nouă zi de mobilizare masivă, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari provocate de costul vieții, prețurile ridicate și problemele din sistemul de educație. Aproximativ 500 de acțiuni de protest și peste 90 de manifestații sunt anunțate în întreaga țară, iar autoritățile se pregătesc pentru posibile incidente violente.
În stradă sunt așteptați zeci de mii de oameni, de la elevi și sindicaliști până la susținători ai mișcării „Vestele Galbene”, reapărută într-un moment delicat pentru președintele Emmanuel Macron și pentru guvernul francez.
Scumpirile îi scot din nou pe francezi în stradă
Principala nemulțumire care alimentează manifestațiile este legată de creșterea costului vieții. Protestatarii reclamă prețurile ridicate, inclusiv la carburanți, stagnarea veniturilor și deteriorarea serviciilor publice.
Mobilizarea actuală se suprapune peste valul de proteste început în urmă cu aproximativ o lună în liceele din suburbiile mai sărace ale Parisului.
Elevii au ieșit inițial în stradă pentru a reclama lipsa profesorilor, clasele aglomerate și condițiile precare sau dotările învechite din unele unități de învățământ.
Nemulțumirea s-a extins însă rapid, transformându-se într-o mișcare mult mai largă, în care au intrat sindicate și alte categorii sociale.
„Vestele Galbene” încearcă să revină în forță
Un element important al manifestațiilor de sâmbătă este revenirea în stradă a susținătorilor „Vestelor Galbene”, mișcarea care a zguduit Franța începând din 2018.
Atunci, protestele au pornit de la nemulțumirile privind taxele aplicate carburanților și s-au transformat ulterior într-o amplă contestare a politicilor lui Emmanuel Macron.
Timp de luni întregi, manifestanții au blocat sensuri giratorii, autostrăzi și depozite de carburanți, iar numeroase proteste s-au încheiat cu confruntări între manifestanți și forțele de ordine.
De această dată, apelurile lansate în mediul online încearcă să aducă împreună elevi, profesori, muncitori, pensionari și agricultori, sub aceeași nemulțumire legată de nivelul de trai.
Autoritățile se tem că protestele ar putea degenera
Guvernul francez a ridicat nivelul de vigilență, mai ales în Paris și în marile orașe.
Autoritățile se tem că grupări violente s-ar putea infiltra printre manifestanți și ar putea încerca să provoace confruntări cu poliția.
De asemenea, forțele de ordine au avertizat că tentativele de blocare a unor rute importante de transport sau a unor infrastructuri esențiale nu vor fi tolerate.
Președintele Emmanuel Macron a declarat că dreptul francezilor de a protesta trebuie respectat, dar a insistat că manifestațiile trebuie să se desfășoare fără atacuri asupra persoanelor sau proprietăților.
Premierul vorbește despre „violențe urbane”
Tensiunile sunt amplificate de incidentele produse în timpul protestelor elevilor din ultimele săptămâni.
Premierul Sébastien Lecornu a declarat că mișcarea liceenilor riscă să se transforme într-un val de „violențe urbane” și a recunoscut că autoritățile se tem de noi incidente.
Șeful guvernului francez susține că există o stare profundă de nemulțumire și oboseală în societate, alimentată de crize succesive, războaie, inflație și incertitudinile privind puterea de cumpărare.
Sute de polițiști și manifestanți au fost deja răniți
Bilanțul ultimelor săptămâni arată cât de tensionată a devenit situația.
Potrivit premierului Lecornu, 937 de polițiști și jandarmi au fost răniți de la începutul protestelor. Autoritățile au raportat, de asemenea, 248 de elevi și 149 de angajați din sistemul de educație răniți în timpul tulburărilor.
Au existat și cazuri grave care au declanșat controverse privind intervențiile poliției. Autoritățile investighează, printre altele, situația unui adolescent care și-ar fi pierdut un ochi după ce ar fi fost lovit de un proiectil al poliției și cazul unui alt minor care a suferit o mutilare gravă după explozia unei grenade asurzitoare.
În urma incidentelor au fost deschise 36 de anchete privind presupuse acte de violență comise de polițiști în timpul manifestațiilor studențești.
Grenadele asurzitoare ar putea reveni dacă izbucnesc violențe
Folosirea anumitor grenade asurzitoare fusese suspendată după incidentele grave produse la protestele elevilor. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a precizat însă că acestea ar putea fi utilizate din nou dacă manifestațiile de sâmbătă degenerează în violențe urbane grave.
Situația pune o presiune suplimentară asupra forțelor de ordine. Unul dintre marile sindicate ale polițiștilor francezi, Alliance Police Nationale, a anunțat chiar că va depune plângere împotriva statului, acuzând existența unor ordine contradictorii care ar pune în pericol agenții aflați în teren.
Franța intră într-o perioadă politică extrem de tensionată
Valul de proteste apare într-un moment complicat pentru Emmanuel Macron, aflat în ultima parte a celui de-al doilea mandat prezidențial.
Franța se confruntă în același timp cu o datorie publică ridicată, presiuni pentru reducerea cheltuielilor și dificultăți politice în adoptarea măsurilor bugetare.
Iar alegerile prezidențiale din 2027 se apropie.
Guvernul acuză deja formațiunea de stânga radicală La France Insoumise că încearcă să profite politic de nemulțumirea din stradă, acuzație respinsă de partid.
Mobilizarea de sâmbătă ar putea deveni astfel mai mult decât un simplu protest împotriva scumpirilor. Reunirea elevilor, sindicatelor și a unei părți din vechea mișcare a Vestelor Galbene riscă să transforme nemulțumirile legate de nivelul de trai într-o nouă problemă politică majoră pentru puterea de la Paris.
